Astăzi la Atena vor veni reprezentanţii creditorilor Greciei - aşa-numita troică - Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană.
Creditorii vor evalua stadiul reformelor, la cinci ani de la începutul crizei. Fondul Monetar Internaţional ia în considerare chiar sistarea sprijinului financiar acordat Greciei, potrivit publicaţiei germane "Der Spiegel", citată de Agerpres.
Noua misiune a troicii începe la o zi după ce bursele şi moneda europeană au înregistrat căderi mari luni, pe fondul temerilor legate de situaţia din Grecia şi din Spania. Un euro s-a tranzacţionat pentru 1,2 dolari, în timp ce faţă de yen euro a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 11 ani. Miniştrii de Finanţe din zona euro nu au reuşit aşadar să oprească declinul euro nici după aprobarea împrumutului acordat Spaniei pentru recapitalizarea băncilor, notează agenţia Bloomberg, conform RFI.
Germania este la fel de fermă pe poziţii ca şi FMI: grecii ar trebui să înceapă să plătească salariile şi pensiile în drahme, a declarat Alexander Dobrindt, secretar executiv al CSU, partid face parte din coaliţia cancelarului Angela Merkel. "O ţară care nu are voinţa de a îndeplini condiţiile sau nu o poate face, trebuie să aibă ocazia să iasă din zona euro", a explicat politicianul pentru "Die Welt".
Comisia Europeană a confirmat luni că următoarea tranşă nu va fi plătită înainte de septembrie. "În ultimele câteva luni, au existat întârzieri semnificative în implementarea programului de austeritate, din cauza alegerilor parlamentare repetate", potrivit purtătorului de cuvânt al Comisiei. Totuşi, Executivul european consideră că Grecia ar trebui să rămână în zona euro.
Fără următoarele tranşe de bani din împrumutul de 130 de miliarde de euro, statul elen ar putea intra în incapacitate de plată în septembrie. Ultima tranşă ar fi trebuit să ajungă în iunie, dar instituţiile internaţionale au amânat-o din pricina alegerilor.
Noul guvern al lui Antonis Samaras spera să renegocieze împrumutul şi să obţină o amânare a implementării reformelor şi tăierilor de buget. Renegocierea acordului care a adâncit criza din Grecia a fost de altfel o promisiune de campanie a liderului conservatorilor, Antonis Samaras.
Acelaşi premier Antonis Samaras compara duminică situaţia din Grecia cu Marea Depresie din America anilor 30. "Este versiunea noastră a Marii Depresii", i-a spus Samaras fostului preşedinte american Bill Clinton, aflat în vizită la Atena.
Surse din administraţia elenă au precizat că guvernul va găsi de unde să facă toate reducerile de buget necesare, iar în anumite cazuri ar urma să propună măsuri care să economiseasă dublu faţă de cât cere Troica. Până acum însă, potrivit "Wall Street Journal", guvernul grec a reuşit să închidă doar 12 agenţii publice. Privatizările au fost şi ele blocate. Recent, şeful agenţiei pentru privatizări, Costas Mitropoulos, şi-a dat demisia, acuzând noul guvern că i-a blocat eforturile.
Recomandările noastre
