Palatul Culturii, inaugurat de Regele Ferdinand, este cel mai impozant monument din oras.
Postat in inima targului, la intersectia celor mai importante strazi, Palatul Culturii din Iasi este principala atractie atat a turistilor, cat si a localnicilor.
Construit intre 1906-1925, pe ruinele vechii curti domnesti, Palatul Culturii este considerat simbolul capitalei Moldovei. A pastrat mare parte din zidurile si amplasamentele curtii.
„Intr-un fel, era o continuare dupa Stefan cel Mare, semana cu Biserica lui Stefan cel Mare si arhitectul a vrut de fapt sa puna de acord palatul acesta cu stilul gotic moldovenesc al bisericii lui Stefan cel Mare. De asta, multa lume chiar ii spune „palatul lui Stefan cel Mare”„, explica istoricul Sorin Eftime, cercetator la Institutul de Istorie Contemporana din Iasi.
Cazemata pentru nemti si rusi
Un prim monument a fost ridicat pe ruinele vechii curti domnesti, care a fost reconstruita in stil neoclasic de Printul Alexandru Moruzi. Acest palat a fost distrus de un incendiu la sfarsitul secolului al XIX-lea, iar la inceputul secolului urmator s-a decis ridicarea actualei constructii. Palatul, asa cum il vedem astazi, a fost realizat dupa planurile arhitectului I.D. Berindei.
Lucrarile au durat 20 de ani, intre 1906 si 1925. Inaugurarea a fost facuta de Regele Ferdinand al Romaniei, in 1926. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost cazemata pentru trupele germane si, ulterior, pentru cele sovietice.
A fost apoi Palat de Justitie, iar din 1955 a devenit sediul Complexului Muzeal National Moldova Iasi, adapostind patru muzee: Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Arta si Muzeul Stiintei si Tehnicii.
Baluri pentru strangere de fonduri
In urma cu doi ani a avut loc prima strangere de fonduri pentru renovarea palatului: un bal caritabil patronat de Casa Regala, la care au participat personalitati din toata tara.
La balul organizat in anul 2005 s-au strans aproape 500.000 de lei, iar la cel din 2006, doar 200.000 de lei. Pentru renovarea completa este nevoie de 30 de milioane de lei.
Ministerul Culturii a alocat anul trecut opt milioane de euro (aproximativ 27,5 milioane de lei). Timp de 30 de luni, palatul poate fi admirat doar din exterior din cauza lucrarilor de renovare incepute vara trecuta.
Interioare
Decoratiuni influentate de Regina Maria Arhitectura, realizata de Ion Berindei, format la scoala pariziana, este in stilul neogotic flamboyant, cu detalii ornamentale si elemente heraldice la exterior. Intrarea in palat se face printr-un turn cu creneluri si firide dominate de o acvila cu aripile desfacute.
Regina Maria, sotia lui Ferdinand, si-a lasat amprenta asupra decoratiunilor palatului din Iasi. In timpul Primului Razboi Mondial, in palat a functionat si un club de ambulante medicale cumparate de Regina Maria. Pe fatadele palatului se regaseste o cruce de forma speciala, care este cunoscuta drept „Crucea Reginei Maria”. Ulterior a devenit si medalie, si se numeste „Ordinul Regina Maria”.
Fisa tehnica
298 de camere DIMENSIUNE. In proiectul initial erau prevazute atatea camere cate zile are un an - 365. S-au facut doar 298, cu o suprafata de aproape 36.000 de metri patrati. La fatada sunt 92 de ferestre, iar la mansarda 36 in ogiva si doua randuri de baghete. O vizita obisnuita dureaza in jur de trei ore.
NOTORIETATE. „Cand lucram acolo am primit scrisori din strainatate pe adresa „Palatul Culturii. Romania”„, spune istoricul Sorin Eftime, fost angajat al Palatului Culturii.
EVALUARE. Expertii spun ca un metru patrat din Palatul Culturii ar putea costa intre 3.000 si 5.000 de euro, fara a lua in calcul valoarea simbolica.
POTENTIAL TURISTIC. Anual, Palatul Culturii isi deschide portile pentru aproape 30.000 de turisti. Specialistii considera ca, dupa renovare, palatul atrage un numar mult mai mare de turisti.
UNICITATE. Ceea ce confera unicitate palatului este arhitectura in stilul neogotic flamboyant, cu detalii ornamentale si elemente heraldice la exterior.
ACCES. Palatul Culturii din Iasi se gaseste la intersectia a doua strazi importante, bulevardul Stefan cel Mare si strada Anastasie Panu. Nu are parcare proprie, esplanada din fata monumentului, cu 70 de locuri, apartinand primariei. TARIFE. Intrarea in palat se plateste pentru fiecare muzeu in parte si este de 2 lei, cu reducere de 50a pentru elevi si studenti.
Vox populi „Este un monument reprezentativ”
Antoaneta Ciocan, 62 de ani, pensionara, Iasi: „Este un monument reprezentativ pentru Iasi, mai ales datorita arhitecturii spectaculoase.”
Ionela Savescu, studenta, 20 de ani, Vaslui: „Este cea mai impozanta cladire din Moldova si cea mai frumoasa, as zice eu.”
Mihai Carp, 43 de ani, agent de paza, Iasi: „Este un monument istoric frumos, dar e mare pacat ca nu s-a ocupat nimeni de el.”
Aura Poterasu, studenta, 20 de ani, Slobozia: „Palatul Culturii este un simbol al Iasiului, cei mai multi turisti vin aici doar ca sa vada palatul.”
Argument
Sorin Eftime: „Capitala simbolica a lumii ortodoxe”
Istoricul Sorin Eftime, cercetator la Institutul de Istorie Contemporana din Iasi, considera ca triunghiul cultural al Iasiului reprezinta unul dintre cele mai importante locuri din Romania.
Palatul Culturii. „Nu este doar o cladire foarte veche, ci o efigie, un simbol la nivelul Iasiului, pentru ca a mostenit locul fostei curti domnesti. In ceea ce priveste notorietatea, cand lucram acolo, am primit scrisori din strainatate pe adresa „Palatul Culturii. Romania”„, spune istoricul.
Mitropolia ieseana. Este un monument ce poate sta alaturi de ctitoriile europene, spune Eftime. Importanta pe care i-o recunosc istoricii se datoreaza si faptului ca adaposteste Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva, care „au o importanta nu doar romaneasca, ci panbalcanica, Cuvioasa fiind cinstita deopotriva de greci, bulgari, sarbi si romani. Asta pentru ca moastele Sfintei au stat cate un secol si mai bine la patriarhiile tarilor respective, marcand inaintarea turcilor in Europa”, explica istoricul Sorin Eftime.
Biserica „Trei Ierarhi”. „S-a impus prin unicitate, prin broderia asta fantastica in piatra. Forma este a unei cuminti biserici moldovenesti, cum se faceau inainte, doar decoratiunea este cea care da aceasta extravaganta si eleganta”, declara profesorul Eftime.
El pune in seama decoratiunilor elementul principal de atractie. „Sunt foarte multe motive orientale, arabe, armene, imbinate cu altele occidentale”, mai spune Eftime.
Pledoarie
EMIL BRUMARU: Pe acolo a trecut Eminescu
De prin clasa a sasea, cand parintii s-au mutat de pe Socola pe strada Dobrogeanu Gherea, actuala I.C. Bratianu, pana am terminat facultatea de medicina, in 1963, am stat cam la vreo suta de metri de Mitropolie.
Dormeam cu geamul deschis vara. Dar si daca il inchideam, auzeam, din sfert in sfert de ora, batand ceasul de la Mitropolie. Cred ca ma vaitam la toti din cauza asta.
„Ciufulita”, o fata de care m-am indragostit, de la Clasic, radea cu gura pana la urechi si spunea: „Sigur, marea ta drama e ceasul de la Mitropolie, nu dragostea, nu Dumnezeu!”. Dansa citea Hegel! Mi-a si imprumutat un volum legat in albastru, cu multe sublinieri de-ale ei: Prelegeri de filosofie a religiei. Il am si acum.
Oricum, ani de zile, timpul mi-a fost masurat cu strasnicie! De curand, vrand sa ma duc sa ma rog (o fac foarte rar, vai!), am gasit Mitropolia inchisa pentru reparatii. Si Biserica Trei Ierarhi e sub schele! Ca sa nu mai vorbesc despre Palatul Culturii, care, de cand ma stiu, are cate un turn in renovare. Nemaiadaugand faptul ca, si aici, mai de curand, din ora in ora ceasul canta Hora Unirii!!! Acum s-a potolit...
Dupa 1975, reintors in Iasi, de la etajul unde stau, tot aproape de Mitropolie, nu mai vad decat cele patru cruci profilate statornic pe cer, restul e acoperit de un bloc-mamut, construit inainte de ‘89. Si aud, la sapte dimineata, dangatul unui clopot grav, ocrotitor...
O singura data, cred ca prin 1997-1998, coplesit de mireasma teilor, chiar in fata Mitropoliei, m-am oprit cutremurat de gandul extrem de viu, de dureros, ca pe acolo a trecut Eminescu. Brusc, Eminescu a devenit o prezenta aievea, imposibil de suportat, grea, luminoasa, apasandu-mi sufletul... Apoi mi-am revenit...
VECHE SI PRETIOASA
„Trei Ierarhi”, biserica cu broderii din piatra „Trei Ierarhi”, biserica-chivot care adaposteste osemintele a trei mari domnitori, Alexandru Ioan Cuza, Dimitrie Cantemir si Vasile Lupu, este o constructie unica in arhitectura romaneasca.
Biserica-monument a fost ridicata in perioada 1637-1639 de fostul domnitor al Moldovei Vasile Lupu, decoratiunile exterioare imbinand motive orientale, arabe, armene si occidentale, peste 30 la numar.
Exteriorul este sculptat in piatra cu motive florale si geometrice. Numele bisericii este legat si de tiparirea primei carti in limba romana din Moldova, in 1743, „Carte romaneasca de invatatura”, a lui Varlaam.
Din somptuozitatea monumentului de altadata, astazi nu se mai vede atat de mult, biserica aflandu-se de aproape opt ani in lucrari de renovare.
Curtea inverzita isi primeste cu raceala vizitatorii putini si dezarmati parca de aspectul prafuit, de bataile de ciocan si de sunetul de bormasina. Schelele strapung nemiloase turnul inalt, ferind de vederea turistilor pictura si ornamentele.
Chilia lui Eminescu
Zidurile se inalta nemiloase sub schelele de un verde ca iarba ce imprejmuieste biserica. In mijlocul curtii troneaza statuia lui Eminescu, care a poposit si el intr-o chilie din curtea bisericii. Camera in care poetul locuia impreuna cu alti doi burlaci a fost numita, la vremea aceea, „hotel balamuc”.
Detaliile de biserica ti le poate da paznicul batran si vorbaret. Linistea pe care ti-o da curtea inverzita e tulburata de cativa muncitori prafuiti care se indeamna la vorba sau mai mult la stat, dupa cum vrea sa insinueze paznicul.
Lucrarile treneaza de aproape zece ani. „Si cred c-o sa mai dureze alti zece de-acum incolo. Va dati seama, se restaureaza, trebuie sa se ia fiecare bucatica in parte cu grija”, explica paznicul.
Ctitoria de pe „Ulita Mare”
Usa din lemn masiv are incrustate chipurile celor 12 apostoli. Simfonia formelor continua si in interior, unde sunt candelabrele marete, ornate cu oua de strut si cu ciucuri rosii, a caror stralucire straveche ramane sub un deget de praf.
Pe stanga si pe dreapta, din spatele corsetului din fier se pot vedea mormintele celor trei domnitori, Dimitrie Cantemir, Alexandru Ioan Cuza si Vasile Lupu.
Biserica veche de peste 350 de ani de pe „Ulita Mare”, asa cum era numit la vremea aceea Bulevardul Stefan cel Mare, isi asteapta zilnic turistii si inca mai duce dorul pelerinilor care veneau inainte pentru a se inchina la moastele Sfintei Cuvioase Parascheva.
Biserica „Trei Ierarhi” a adapostit timp de 300 de ani moastele Cuvioasei Parascheva pana ce acestea au fost mutate, dupa cutremurul din 1883, la Catedrala Mitropolitana. In prezent, locul din partea dreapta de langa altar mai pastreaza un chivot mic si o icoana cu Sfanta Parascheva.
Turcii i-au dat foc ca sa ia aurul
Se spune ca biserica ar fi fost placata cu aur, motiv pentru care turcii, in timpul unei invazii, i-au dat foc, asteptand ca aurul sa se topeasca si sa-l poata lua cu ei. Pentru ca biserica era doar placata cu aur, acestia nu au putut recupera nimic din spoiala pretioasa.
Mai exista o legenda legata de momentul ctitoririi, foarte asemanatoare cu cea a Mesterului Manole de la Curtea de Arges. La temelia constructiei nu a fost ingropat un om, dupa cum spune legenda originala, ci masura sa, umbra luata cu o ata. La scurt timp, omul murea, ca avea ingropata acolo umbra.
LOC SFANT
Mitropolia-magnet Bulevardul „Stefan cel Mare” din centrul Iasiului este dominat de o prezenta distinsa, ce acopera prin semnificatia sa imprejurimile. Putini sunt cei care trec prin fata sa fara sa-si faca semnul crucii.
Catedrala Mitropolitana, construita intre 1883-1887, isi primeste zilnic sutele de credinciosi care se tanguie, cu voce joasa, inca de cum intra pe portile mari din fier.
Rugaciune si miros de lumanari
Credinciosi cu fruntile plecate, incretite de vreun necaz, se indreapta spre chioscul de la care isi cumpara lumanari. Din vitrina lucesc icoane argintate, cruci galbene, CD-uri cu invataturi duhovnicesti si portrete de sfinti. In incaperea stramta sfaraie lumanarile, dar mirosul greu de ceara arsa nu deranjeaza.
Aproape imperceptibil, se ridica in aer un murmur incet de rugaciune. Linistea este tulburata de o functionara a Mitropoliei care, cu glas apasat, indeamna la cumparat „Ziarul „Lumina” (n.r. - cotidianul editat de Mitropolia Moldovei si Bucovinei), editia de astazi, doar un leu”. Lumea trece grabita pe langa ea.
Cu totii isi potolesc pasii abia la intrarea in catedrala veche. Incetinesc pentru a lua un loc in randul care se reinnoieste in permanenta si se termina in fata sicriului cu moastele Sfintei.
Un preot murmura o rugaciune la microfon, netulburand starea parca de astenie a credinciosilor. Stau cu totii in genunchi, in neclintire. Altii, care au prins loc din timp, stau cu fruntea sprijinita de sicriul din sticla. Nimeni nu tulbura linistea apasatoare. Muncitorii Mitropoliei sapa straturile cu flori si privesc cu suspiciune spre trecatori.
Linistea dinaintea pelerinajului Toata linistea se stinge, o data pe an, sub tipetele grele, icnetele sau injuraturile zecilor ori sutelor de mii de pelerini care se ingramadesc, pe data de 14 octombrie, la moastele Sfintei Parascheva.
Cu toate ca nu se poate estima exact numarul de vizitatori, catedrala devine neincapatoare, strazile se aglomereaza, iar circulatia prin oras este redirectionata.
Lor li se adauga sutele de comercianti cu tamaie si cruciulite, cu lumanari aprinse si capete imbrobodite prinse ca intr-o panza asternuta pana la sicriul moastelor. (Andreea Archip)
Teiul lui Eminescu Locul preferat al indragostitilor
Teiul lui Eminescu din Parcul Copou, cunoscut drept sursa de inspiratie a poetului pentru creatiile sale, a devenit loc de pelerinaj pentru indragostiti. Teiul se gaseste in Copou dinainte de infiintarea parcului de catre domnitorul Mihail Studza, in 1834.
Langa Teiul lui Eminescu se gaseste si bustul poetului, sculptura realizata de I. Mateescu. In iunie 1984, langa Teiul lui Eminescu s-a deschis un muzeu in semn de omagiu, acesta fiind inaugurat in 1989, la centenarul mortii Luceafarului poeziei romanesti.
Bojdeuca lui Creanga
Vizita obligatorie a copiilor
Bojdeuca lui Ion Creanga, casa unde a locuit scriitorul din 1879 si pana la sfarsitul vietii, este in prezent muzeu memorial, primul de acest gen din tara. Cei mai multi vizitatori ai bojdeucii sunt copii de gradinita si scoala, care vin in grupuri si care organizeaza spectacole pe scena din curtea casei.
Bojdeuca se afla in mahalaua Ticau si este mobilata in stilul traditional, asa cum a fost deprins in casa parinteasca din Humulesti. Vezi in odaie un pat, o masa de scris, un raft cu carti si cateva scaune cu trei picioare.
Universitatea
Infiintata de Alexandru Ioan Cuza
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, aflata pe Dealul Copoului, este cea mai veche din tara. A fost inaugurata in 1860 de cel care a si infiintat-o, domnitorul Alexandru Ioan Cuza. La inceput, avea doar trei facultati: Drept, Filosofie si Teologie.
In prezent, institutia numara 16 facultati, avand inscrisi peste 36.000 de studenti si 900 de cadre didactice. Cladirea actuala a fost construita intre 1893-1897, dupa planurile arhitectului elvetian stabilit in Romania, Louis Pierre Blanc.
30 pe lista
Palatul Culturii din Targu-Mures Campania „Cele 7 minuni ale Romaniei” continua. Cititorii EVZ pot vota pe site-ul ziarului minunile preferate. Astazi, ca urmare a propunerilor, adaugam inca o posibila minune a Romaniei pe lista finalistelor, care are in acest moment 30 de pozitii.
Este vorba despre Palatul Culturii din Targu-Mures, monument pe care-l puteti vota deja. Intr-una dintre editiile viitoare ale „Evenimentului zilei” veti putea citi o prezentare a Palatului Culturii din resedinta judetului Mures.Lista finalistelor campaniei „Cele 7 minuni ale Romaniei” ramane deschisa, dar, cel mai probabil, minunile vor fi alese dintre cele 30.
Pana azi
„Evenimentul zilei” a prezentat pana acum 20 din cele 30 de posibile minuni ale Romaniei:
> Ateneul Roman > Barajul Vidraru
> Biserica Densus - Hunedoara > Bisericile fortificate sasesti din Ardeal
> Castelul Bran > Castelul Peles
> Castelul Corvinilor > Cetatile dacice din Muntii Orastiei
> Cimitirul de la Sapanta > Cetatea Sighisoara
> Iasiul cultural > Mausoleul Marasesti
> Manastirea Argesului > Manastirea Horezu
> Manastirile pictate din nordul Moldovei > Palatul Mogosoaia
> Palatul Parlamentului > Piata Unirii din Timisoara
> Sibiul istoric > Slanic Prahova
Zilele urmatoate
In zilele urmatoare vom prezenta alte 10 posibile minuni ale Romaniei:
> Ansamblul Brancusi - Targu-Jiu > Biserica Neagra - Brasov
> Bisericile de lemn din Maramures > Cazinoul Constanta
> Cetatea din Alba-Iulia > Crucea de pe Caraiman
> Monumentul de la Adamclisi > Palatul Culturii din Targu-Mures
> Podul Saligny (Cernavoda) > Transfagarasanul
Cititi si:
Biserica Densus, un templu romanesc
Cuibul de vulturi al Corvinilor
Ateneul, bijuteria pentru care romanii au dat cate un leu
Peles, blazonul regal al Romaniei
Cititorii propun alte posibile "minuni"
Casa Poporului, "vedeta" controversata Crucea si spada sasilor Mogosoaia, palatul domnesc
Manastire 'nalta, cum n-a mai fost alta
Pe aici nu se trece decat cu piosenie
Mii de cititori voteaza minunile Romaniei
Hurez, mostenirea lui Brancoveanu
Bisericile pictate din nordul Moldovei
Castelul Bran, vandut de Dracula
Orasele din tara au intrat in febra minunilor
Cele 7 minuni de pe lista ambasadorului Michael Guest
Recomandările noastre
