În primele trei zile, peste 14.000 de locuitori din București au completat chestionarul prin care pot semnala principalele probleme ale cartierului în care locuiesc. Acesta servește la realizarea Planului Urbanistic General al Capitalei.

De peste 20 de ani, orașul București nu a avut un plan urbanistic actualizat. Cetățenii sunt invitați, pentru prima dată, să răspundă unui chestionar cu câteva zeci de întrebări despre problemele din cartierul lor, de la mobilitate, transport în comun și situația străzilor, până la accesul facil la centrul orașului, prezența școlilor sau a grădinițelor.

Spre exemplu, în cartierul Militari cea mai frecventă problemă întâmpinată de locuitorii unei zone noi de blocuri este traficul.

Schimbări majore în structura Bucureștiului

În cadrul noului Plan Urbanistic General, Bucureștiul a fost reorganizat în 61 de zone, cu unele modificări notabile. Anumite cartiere mai mici, precum Andronache sau zona Armenească, au dispărut din structura planului. În același timp, denumirile vechi ale unor cartiere, cum ar fi Sălajan sau 23 August, au fost păstrate în cadrul acestui plan urbanistic.

În noul plan va fi inclus un regulament de construcții care se va aplica atât cartierelor rezidențiale, cât și lucrărilor publice, precum grădinițe, școli, parcuri și drumuri noi. Este important de menționat că ultimul plan urbanistic general a fost realizat în anul 2000. Odată cu implementarea noului plan, se va aduce o actualizare necesară pentru a răspunde nevoilor și dezvoltării actuale ale orașului.

„În intervalul din 2000 până acum s-a dat liber la inițiativă privată. Teoretic, e bine, dar dacă nu există o coordonare a autorității vedem că orașul nu prea mai are o coerență în momentul ăsta și acum noi trebuie să facem două lucruri.

Unu: plecând de la ce există, să dam o direcție de dezvoltare reală realistă, investițiile prevăzute să corespundă cu ceea ce poate să suporte autoritatea locală și doi: foarte important, chiar să-l respectăm. Degeaba facem cel mai bun plan de dezvoltare a orașului dacă după aceea venim de mii de ori și îl modificăm”, a declarat Nicușor Dan.

Ce etape urmează după consultarea cetățenilor

După finalizarea primei etape dedicată participării cetățenilor, urmează consultarea specialiștilor din diverse domenii, precum trafic, spațiu verde și urbanism. Mai apoi, se va solicita opinia organizațiilor neguvernamentale din toate sectoarele relevante.

Între timp, vor fi efectuate câteva zeci de studii obligatorii, înainte de a demara procesul de proiectare a planului propriu-zis. Acesta presupune delimitarea zonelor și stabilirea regulilor de construcție specifice pentru fiecare.

„Este planul coordonator al oricărui oraș. Pentru București, cam singurul plan director care poate să genereze coerență în dezvoltarea economică și urbanistică a orașului. În primul rând, trasează zonele de dezvoltare, coerența dintre ele, legitatea dintre ele. În baza acestuia se realizează proiectele de urbanism zonal și în baza acestor materiale se emit autorizațiile de construcție și alte tipuri de autorizare”, a punctat la rândul său Emil Ivanescu, președintele Organizației Arhitecților din București, potrivit știrileprotv.ro.