Sistemul de management al traficului, care a costat 20 de milioane de euro şi duce Capitala în Europa, încă se mai sprijină în fluier şi baston.

Dacă treci pe roşu sau „forţezi galbenul“ şi încurci intersecţia, te vede şi te dă prin staţie la „colegul“ din următoarea intersecţie. Ca şi în viaţă, în trafic cineva acolo sus te vede şi are grijă să te răsplătească mai devreme sau mai târziu. Cam asta ar trebui să ştie şoferii care circulă prin Bucureştiul central, adică zona cuprinsă între Piaţa Presei Libere la nord, Parcul Tineretului la sud, Răzoare în vest şi Moşilor-Ştefan cel Mare în est.

Teoretic, intersecţiile din inelul central sunt deja cuprinse în sistemul de management al traficului, monitorizate video şi coordonate de un computer ce ajustează automat timpii semafoarelor, în funcţie de aglomeraţia din trafic. Practic, în spatele acestui sistem, la butoane şi chiar în intersecţii, stau tot oameni, în special poliţişti cu fluierul şi bastonul.

Cum să vezi mustaţa şoferului

Totul se petrece cam de un an . În decembrie 2007 au fost echipate primele intersecţii, iar în mai 2008 primarul de atunci, Adriean Videanu, a inaugurat Centrul de Monitorizare a Traficului, situat undeva într-un sediu al UTI de pe Şoseaua Olteniţei.

Încăperea seamănă cu tot ce vezi în filme: un perete imens, capitonat cu ecrane, împarte oraşul în 40 de zone. În pătratele succesive se poate urmări fluxul de maşini de la nord la sud şi de la est la vest. La pupitre stau inginerii UTI, angajaţi de la Administraţia străzilor, gata să intervină dacă pică vreun semafor, Poliţia Comunitară şi Poliţia Rutieră, adică vocea care îi „dă prin staţie la colegii din intersecţii“ pe şoferii amatori de viteză.

Camerele de luat vederi sunt atât de performante încât pot face zoom pe numă rul maşinii sau chiar pe mustaţa şoferului. „Dacă vreau, pot să fac zoom până la Statuia Aviatorilor să văd cum e traficul acolo“, manevrează mândru camera din Piaţa Victoriei agentul-şef principal Florin Ştefănescu. Îl îndemn să manevreze un pic camera şi spre ferestrele premierului Boc din clădirea guvernului, dar îmi răspunde râzând că n-are voie.

2.400 de maşini la Universitate

Istoria se scrie şi aici filă cu filă. „Neavând la dispoziţie studii corecte de trafic, în fiecare zi recalibrăm valorile de trafic, comparând estimările cu realitatea“, ne impresionează cu grafice complexe directorul de proiect Claudiu Bălan, de la UTI.

Luni, 2 februarie, de exemplu, aşteptă rile lor, bazate pe înregistrările din alte zile de luni, spuneau că vom avea un trafic de maximum 1.000 de maşini la ora 11.00, între Piaţa Universităţii şi Rosetti. Realitatea a arătat că am avut 1.467 maşini. Pe 2 iulie 2008, de exemplu, tot pe acolo au trecut 2.400 de maşini.

Traficul bucureştean continuă să uimească. De un an e studiat şi monitorizat aici, ca un fenomen extraterestru, deşi marile oraşe europene au implementat deja acest sistem cel puţin din anii ’80. La noi încă mai depinde foarte mult de componenta umană. „Sunt 450 de intersecţii în Bucureşti. Sistemul de management cuprinde 140, în care deocamdată avem numai 115 camere. În general, traficul decurge normal prin aceste intersecţii, datorită semafoarelor controlate de computer, însă dincolo de inelul central traficul se blochează, mai ales dimineaţa şi seara, când oamenii pleacă din cartierele periferice sau se întorc acasă“, admite lipsurile Claudiu Bălan. Cu 15% mai bine Chiar dacă sunt computerizate, intersecţiile mai au nevoie de poliţiştii pe care-i apelează prin staţie agentul Florin Ştefănescu. „18 ani am dat din mâini pe stradă, dirijând ciculaţia în sectorul 1. Câteodată mă simt frustrat aici, când văd că se mai blochează ceva şi sunt nevoit să trimit pe cineva prin staţie. Până ajunge un coleg acolo aşvrea, dacă aş avea, aşa, o putere, să mă duc eu să dirijez circulaţia“, arată agentul cu degetul pe ecran spre o maşină care tocmai bloca un sens de mers în rond la Universitate: „Vedeţi, cu toate computerele, tot omul strică circulaţia, dacă nu se încadrează cum trebuie sau forţează galbenul“.

Programul de management al traficului ar trebui să se finalizeze în câteva luni. După aceea, autorii lui promit că se va simţi o îmbunătăţire de cel puţin 15% în circulaţia din Bucureşti. Pentru asta, însă, va mai fi nevoie şi de parcările „de descurajare“ şi de benzi unice de circulaţie pentru RATB.

ÎN CAZ DE ACCIDENT

Imagini stocate la nesfârşit

• Sistemul de management al traficului a fost licitat, în 2007, şi adjudecat pentru aproape 20 de milioane de euro de consorţiul de firme UTI Internaţional - Swarco. UTI s-a ocupat şi de montarea cititoarelor de cartele pe mijloacele de transport în comun.

Programul are trei componente, doar două fiind funcţionale azi.

• Străzile ce duc la cele 140 de in ter secţii din program sunt dotate cu bucle in ductive în asfalt, care numără maşinile şi transmit aceste informaţii la com puterul ce ajustează timpii de „verde“ sau „roşu“ ai semafoarelor.
• A doua componentă o reprezintă televiziunea cu circuit închis care permite mo ni to rizarea traficului. Imaginile se înregistrează automat şi se stochează 30 de zile sau pe perioade nelimitate în cazul unor accidente.
• A treia componentă vizează includerea în sistem a maşinilor RATB, care vor fi dotate cu staţii de emisie-recepţie şi GPS, astfel încât atunci când se constată că sunt în întârziere să li se dea undă verde preferenţial.
• Bucureştenii care au probleme în trafic pot suna la numărul 021.9762, la care le va răspunde cineva din Centrul pentru Monitorizarea Traficului.