AFARĂ! Primarul Capitalei a dat un ordin prin care evacuează aproape jumătate dintre atelierele în care lucrează artiştii plastici din Bucureşti.

100 de ateliere şi spaţii de expoziţie folosite, de aproape 30 de ani, de Uniunea Artiştilor Plastici (UAP), vor trebui evacuate până pe 5 septembrie ca urmare a unui ordin semnat, luna trecută, de primarul general Sorin Oprescu.

Motivaţia oficială este eliptică: implementarea „Strategiei de Dezvoltare a Centrului Istoric”. Spaţiile a căror evacuare a fost impusă de primărie nu se găsesc doar în „Centrul Istoric”, ci şi pe Bulevardul Carol I sau în zona spitalului Colţea.

Consecinţa ordinului: zeci de pictori, gravori, tapiseri şi sculptori vor rămâne fără loc de creaţie, fiind nevoiţi ori să-şi ia ustensilele acasă, ori să-şi caute spaţii cu chirie.

Ordinul lui Kelemen Hunor

Aproape concomitent, Ministerul Culturii şi Cultelor a dispus evacuarea a 19 ateliere folosite de UAP pe strada Iulia Haşdeu, care au fost date în administrarea Centrului de Pregătire Profesională în Cultură (CPPC) - instituţie rămasă fără sediu după un proces în instanţă.

Cele 119 ateliere reprezintă aproximativ jumătate din fondul total de spaţii de creaţie de care UAP mai dispune. „Este un atentat major la cultura naţională. Atelierele sunt locurile de muncă ale artiştilor.

În spaţiile astea se realizează bunuri de patrimoniu naţional”, comentează Petru Lucaci, preşedintele UAP, cele două decizii luate, în paralel, de Primăria Capitalei şi de Guvern.

Cea mai mare colonie

O parte dintre atelierele vizate de ordinul lui Oprescu se găsesc într-un bloc-turn, cilindric, ridicat între războaie, peste drum de Banca Naţională. Clădirea, pe care încă mai supravieţuieşte firma „Tehnoimport”, găzduieşte cea mai mare colonie de artişti plastici din Bucureşti: 60 de ateliere, a câte 20-30 mp, desfăşurate pe 5 niveluri. Deasupra, de la etajul 6 în sus, sunt sedii de firmă şi-apartamente.

ATELIERE. Cea mai mare parte a artiștilor din București lucrează în această clădire.

Cela Neamţu, artistă decorativă specializată în tapiserie, medaliată cu aur la Salonul Artiştilor Francezi (Paris, 2006), este unul dintre cei care lucrează în acest bloc. S-a mutat într-o odaie, la etajul întâi, în 1990, după ce, murind, un confrate a eliberat spaţiul. Când ea va muri, în camera asta va veni să lucreze altcineva. Atelierele sunt date mai departe, ca ştafeta.

În tot Bucureştiul, au mai rămas doar 250, din 500 cât fuseseră la Revoluţie. Galeriile de expoziţie s-au împuţinat în acelaşi ritm. Din 30, câte puteai număra la căderea lui Ceauşescu, mai sunt doar patru în toată Capitala. Ultimele pierdute, Artis şi Apollo, aflate la parterul Teatrului Naţional, au fost închise. Remodelarea teatrului presupune dispariţia lor.

Decoraţi şi evacuaţi În micul atelier al Celei Neamţu, o felie îngustă din întregul etaj, stau războaiele de ţesut la care lucrează. „Pentru noi, evacuarea înseamnă lipsa locului de muncă. Unii colegi şi dorm, şi mănâncă aici”. Fără atelierul pe care îl are în blocul acesta, Ion Panaitescu, artist gravor, mutat aici în 1984, ar fi legat de mâini şi de picioare.

N-ar putea să facă gravură la el în apartament: „Folosesc un aparat de sudură şi o presă de 300 de kg. Nu pot lucra cu ele în cartierul Colentina, la mine acasă. Mi-ar sări vecinii la gât. Nu doar vecinii, ci şi nevasta, copiii şi nepoţii”.

Pentru contribuţia deosebită avută la dezvoltarea artei româneşti, Cela Neamţu şi Ion Panaitescu au fost decoraţi de statul român cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios”. Ordinul de evacuare, dat de Sorin Oprescu, le-a fost adus la cunoştinţă pe 5 august.

CONFUZIE

„Aşteptaţi! Nu ştiu, nu cunosc!” Deşi, încă de vineri, EVZ a adresat Primăriei Capitalei mai multe întrebări legate de ordinul primarului Sorin Oprescu, până ieri, administraţia nu a oferit vreun răspuns. Reprezentanţii biroului de presă al Primăriei au spus, ieri, că poziţia oficială a Primăriei întârzie să fie comunicată deoarece arhitectul-şef al Capitalei, cel căruia îi fuseseră direcţionate întrebările, nu apucase să răspundă la ele.

Contactat de EVZ, Gheorghe Pătraşcu, arhitectul-şef al Bucureştiului, nu cunoştea, însă, această situaţie: nici că-i fuseseră repartizate nişte întrebări, nici cum se explică decizia de evacuare a celor 100 de spaţii. Amabil, şi-a dat cu presupusul: „Probabil că dispoziţia asta ţine de politica de a face ordine în Centrul Istoric, dar eu nu ştiu nimic de ea (...) Există un proiect pentru consolidarea blocului <Tehnoimport>, dar nu ştiu când va fi consolidat”. ACTUALIZARE. După publicarea acestui articol pe evz.ro, biroul de presă al Primăriei Capitalei a transmis următorul răspuns:  „Pentru că în ultimii ani a existat o serie de sesizări în legătură cu mai multe contracte de închiriere pentru imobilele aflate în administrarea Primăriei Municipiului Bucuresti, Primarul Sorin Oprescu a decis, printr-o Dispoziţie de Primar la nivelul Bucureştiului, să rezilieze toate contractele făcute sub formă de fişă de calcul. (…) Printre cazurile aflate în această situaţie se află şi spaţii situate în Centrul Istoric, închiriate Uniunii Artistilor Plastici. Astfel, în perioada următoare, toţi chiriaşii aflaţi în această situaţie se vor prezenta la direcţia de specialitate din Primăria Municipiului Bucureşti pentru clarificarea situaţiei spaţiilor pe care le-au deţinut.

Urmează ca, după analizarea documentaţiei să se încheie contracte noi, cu respectarea prevederilor legale. Pot exista şi cazuri în care nu se vor mai încheia contracte noi. Printre motivele de neîncheiere a unor contracte noi se numară şi situaţiile în care cel care are închiriat spaţiul a schimbat destinaţia prevăzută iniţial în contract, nu a întreţinut spaţiul închiriat sau nu a plătit suma aferentă contractului de închiriere etc. (…)

Primarul General, Sorin Oprescu, doreşte ca prin acest demers să existe o evidenţă exactă a tuturor spaţiilor aflate în administrarea PMB şi o creştere a veniturilor PMB prin încasarea unor chirii corecte”.

Primăria nu precizează însă ce legătură există între evacuarea spaţiilor folosite de UAP şi ”Strategia de Dezvoltare a Centrului Istoric”. Nici de ce pentru analizarea acestor contracte e nevoie de evacuarea chiriaşilor.

LA DERUTĂ Ministrul culturii a dat o hotărâre ca să fie

Dispoziţia lui Oprescu a fost precedată de o înştiinţare de evacuare referitoare la alte 19 ateliere, pe care UAP a primit-o de la Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC) cu două zile mai devreme, pe 3 august.

Înştiinţarea avea la bază o hotărâre de guvern, prin care un imobil de pe strada Iulia Haşdeu, în care lucrau 19 artişti, a fost trecut din administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor în administrarea Centrului de Pregătire Profesională în Cultură (CPPC). Scopul acestui transfer, explicat în nota de fundamentare a HG482/2010: asigurarea unui sediu pentru CPPC.

Se mută, dar rămân pe loc

Contactat de EVZ, ministrul culturii, Kelemen Hunor, a explicat că CPPC avea neovie de o clădire în care să se mute, deoarece, după ce a pierdut propriul sediu în instanţă, a ajuns să fie gădzuit de terţi pentru „o grămadă de bani”.

Dar ministrul susţine că CPPC nu va fi mutat în imobilul de pe Iulia Haşdeu, chiar dacă în nota de fundamentare a HG exact asta scrie: „Mai răbdăm o jumătate de an până găsim o altă soluţie pentru CPPC. Imobilul de pe Iulia Haşdeu va intra doar în administrarea CPPC. CPPC nu va funcţiona efectiv acolo. Artiştii nu vor fi daţi afară. Am dat acel HG pentru că nu vreau ca ministerul să administreze direct clădiri”.

Preşedintele UAP, Petru Lucaci, n-are încredere în înţelegerea informală pentru care Hunor garantează: „Domnul ministru mi-a dat asigurări că evacuarea se va face doar pe hârtie. Dar putem noi să ne bazăm doar pe vorbele dumnealui? Ce facem dacă domnul Hunor va fi schimbat din funcţie? Ce facem dacă se răzgândeşte?”.