Tulburările sexuale şi cele de stres post-traumatic, ca şi epuizarea la locul de muncă sunt mai frecvente decât se crede.
Datele oficiale spun că, de departe, cea mai frecventă afecţiune psihică la români este boala depresivă majoră. Aceasta este urmată de tulburările legate de consumul de diverse substanţe, tulburările de anxietate, cele de somn şi, la o distanţă mai mare, tulburările de personalitate. În practică însă, lucrurile stau altfel. "Există şi o statistică neoficială, în care România are într-adevar mulţi bolnavi depresivi, dar are şi multi oameni care suferă de tulburare de stres post-traumatic, tulburări ale funcţiei sexuale şi epuizare la locul de muncă", este de părere Gabriel Diaconu, psihiatru la Clinica "Sapiens Medical Center" din Bucureşti. Mânia, frica, nervozitatea apar şi după traume Stresul post-traumatic este efectul pe termen lung al evenimentelor traumatizante. Se manifestă prin stări de şoc, mânie, nervozitate, frică sau sentimente de vinovăţie, care se accentuează cu timpul şi îi împiedică pe bolnavi să aibă o viaţă normală. Disfuncţia sexuală devine o afecţiune psihică atunci când bolnavul nu suferă de o boală sau tulburare organică şi problema persistă pentru o perioadă mai lungă de timp. Epuizarea la locul de muncă se caracterizează prin oboseală mintală şi fizică accentuată cauzată de stresul prelungit de la job. Afecţiunea reduce productivitatea şi vă stoarce de energie. Prevalenţa unei anumite boli psihice este diferită în funcţie de mediul de viaţă. În mediul urban românesc, depresia ocupă primul loc, în timp ce la nivel rural cea mai mare problemă este dependenţa de alcool, aceasta fiind şi principala cauză a mortalităţii. Boli care ne împing spre suicid Deşi specialiştii apreciază că din ce în ce mai mulţi oameni din clasa de mijloc devin mai atenţi la psihicul lor şi la bolile care îi pândesc, există comunităţi unde înţelegerea bolilor psihice e rudimentară. "În România nu doar lipsa de insight e problema, cât faptul că noi avem o «psihologie alternativă», păsărească, în care orice stare neplăcută înseamnă «depresie» şi orice tulburare de gândire e «demenţă»", subliniază Gabriel Diaconu. Informarea şi conştientizarea importanţei diagnosticării şi tratării bolilor psihice este esenţială, în condiţiile în care efectele neglijării pot fi dezastruoase. "Cel mai de temut efect e moartea. Chiar dacă nu pare, bolile psihice pot fi letale netratate, din cauza riscului de suicid", avertizează psihiatrul. Potrivit acestuia, rata sinuciderilor creşte de la 15 oameni din 100.000, la nivel general, la 1-2 din 100, în cazul celor care suferă de o boală psihică. Mult mai mulţi sunt însă cei care încearcă şi nu reuşesc să se sinucidă: 10-15% dintre bolnavii psihici. Alt efect negativ al neglijării bolii este cronicizarea ei şi deci scăderea şanselor de vindecare. O boală psihică cronică este cel mult "gestionabilă medicamentos".
"Statistic vorbind, un individ aşteaptă între 3 şi 7 ani până să meargă să îşi trateze o problemă de somn. Asta e dureros, problema nu e a omului că nu vine, problema e că nu îi facilităm accesul", mai spune Gabriel Diaconu. "În rândul diabeticilor şi al obezilor, boala psihică are o prevalenţă de până la zece ori mai mare. Până la 9 din 10 alcoolici dezvoltă simptome de depresie şi anxietate." GABRIEL DIACONU, psihiatru IMPACT Cât de importante sunt genele şi mediul Există anumite boli cu o componentă ereditară puternică. Schizofrenia, de exemplu, este 70 - 75% determinată genetic, în timp ce depresia este numai 40 - 50% ereditară. "Genele, în boala psihică, joacă un rol central", explică psihiatrul Gabriel Diaconu. Cu toate astea, cazurile de boli sporadice sunt mai fecvente decât cele apărute în contextul unui istoric familial. "Boala sporadică este dată de ceea ce se numeşte «interacţiunea dintre genă şi mediu»". Acest factor joacă un rol important în primii ani de viaţă, ceea ce face ca persoanele care au trăit traume majore în copilărie să fie mai vulnerabile la astfel de boli. "Mediul" include şi probleme legate de stilul de viaţă. "În rândul diabeticilor şi al obezilor, de exemplu, boala psihică are o prevalenţă de până la 10 ori mai mare decat în cazul populaţiei generale. Până la 9 din 10 alcoolici, după câţiva ani de consum regulat, dezvoltă simptome de depresie şi anxietate, care le agravează boala şi mai mult", mai explică psihiatrul Gabriel Diaconu. În formele lor uşoare, unele boli psihice pot fi tratate la psihoterapeut, adică la un psiholog cu o anumită formare profesională care să îi permită acest lucru. Cele severe se tratează însă de către psihiatru. Citiţi şi:
- Psihoza, o boală care bagă oamenii la balamuc
- Ajutor on-line pentru românii care suferă de boli mintale
- Expunerea la rasism poate duce la anxietate şi boli psihice grave
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
