Localnicii din comuna nemţeană, care au găsit o broască ţestoasă, au vrut să o „îmbuneze” cu salam, pâine şi gâze, dar batracianul a făcut mofturi.
O broască ţestoasă găsită într-o zonă mlăştinoasă din pădurile ce înconjoară satul Oanţu, din comuna nemţeană Pîngăraţi, este principalul subiect de discuţie pentru sătenii care se-ntrec în fel de fel de supoziţii. Asta pentru că aşezarea este una de munte, cu păduri ce se opresc în gardurile gospodăriilor, iar de vreun astfel de batracian care să sălăşluiască aici nu s-a mai pomenit. „Mergeam prin pădure şi am văzut broasca într-o baltă. Am luat-o şi am adus-o acasă. O ţin într-o cadă cu apă. N-am mai văzut aşa ceva şi aş da-o oricui ar fi interesat de ea, că eu nu ştiu mare lucru despre ţestoase. I-am dat şi salam, şi pâine, şi gâze şi larve i-am prins, dar n-am văzut să mănânce. Cred că o s-o duc înapoi în pădure”, a povestit Costel Andraş, copilul de 11 ani care a găsit-o. Păreri şi superstiţii
Cei mai în vârstă îşi pun întrebări la care nu prea au răspunsuri. Pun descoperirea pe seama schimbărilor climaterice de care au mai auzit câte ceva, pe faptul că iernile nu mai sunt cum erau odată, că din sezonul rece se intră direct în vară şi că bine n-o să fie dacă astfel de broaşte au ajuns să trăiască în Munţii Oanţului.
„Am 52 de ani, însă nu am văzut în viaţa mea ţestoase decât la televizor. Este interesantă apariţia acestui animal într-o zonă atât de friguroasă iarna. Am vorbit şi cu alţi oameni din sat şi toţi s-au minunat”, spune Mihai Ungureanu. La fel de intrigat este şi bunicul băiatului, Gheorghe Butucariu, de 68 de ani: „Am bătut pădurile în lung şi-n lat, însă niciodată m-am întâlnit aşa ceva. O fi o explicaţie, dar nimeni din sat n-o ştie. Prin 1960, eram flăcău atunci, am auzit de-o ploaie cu broaşte pe la Tarcău, dar de ţestoase la noi n-am pomenit. Ce să ne mai mire dacă nimic nu mai e cum era odată. De la an la an se schimbă toate. Secetă, călduri cumplite la poale de codru, ape secate. Plus că, de ani întregi, lebedele iernează pe lacurile de acumulare de pe Bistriţa. Veşti bune n-o să auzim la asfel de vremuri”. Scăpată de o pasăre
Pentru un punct de vedere pertinent am prezentat o fotografie a batracianului specialiştilor de la Muzeul de Ştiinţe Naturale Neamţ. Nu este în niciun caz un exemplar din comerţ. Este o broască românească de apă, o specie rar întâlnită în zona noastră. Este carnivoră şi se hrăneşte cu viermişori şi larve. Este posibil să o fi avut cineva în captivitate şi să-i fi dat drumul sau să fi fost scăpată din cioc de vreo pasăre. A găsit mediul prielnic şi s-a adaptat”, ne-a spus profesorul Alexandru Blaj.
Recomandările noastre
