Termenul pentru aplicarea amnistiei fiscale a fost prelungit de Guvern până la data de 19 decembrie 2024. Cu toate acestea, termenul limită pentru depunerea notificărilor prin care se transmite intenţia de a beneficia de amnistie nu a fost modificat, rămânând 25 noiembrie 2024. 

Ce vizează noile proiecte adoptate de Guvern

Aprobate joi, proiectele de acte normative țintesc prelungirea mecanismului de alocare a unor împrumuturi din venituri din privatizare, pentru cheltuielile cofinanţări şi neeligibile, în limita sumei de 1 miliard lei, cu scopul finalizării proiectelor cu finanţare europeană din perioada 2014-2020.

De asemenea, se va introduce un calendar de creştere graduală a nivelului accizelor pentru băuturi fermentate, produse intermediare, vinuri şi alcool etilic pentru a asigura predictibilitatea fiscală pentru operatorii economici din domeniul alcoolului şi băuturilor alcoolice, iar modificarea termenul limită pentru aplicarea facilităţilor fiscale stabilite prin OUG 107/2024 se va schimba. 

Bani de la Guvern pentru primari

Unul dintre proiectele de acte normative adoptate în şedinţa de Guvern este odonanţa de urgenţă pentru asigurarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului. Pentru soluţionarea unor probleme urgente ale autorităţilor administraţiei publice locale, încă se implementează poriecte care vizează finanţare nerambursabilă din perioada de programare 2014-2020, pentru proiectele care trebuiau finalizate până la 31 decembrie 2023, dar care, din diferite motive au fost declarate nefuncţionale, nefinalizate sau au fost etapizate la atingerea termenului de eligibilitate a perioadei de programare bugetară 2014-2020, edilii vor primi sprijin. 

„Primarii vor putea duce la bun sfârşit proiectele nefinalizate şi vor putea face funcţionale proiectele blocate, din perspectiva regulamentelor europene. Fără acest sprijin, multe proiecte finanţate din fonduri europene ar fi rămas neterminate, cu consecinţe grave: pierderi pentru comunităţi, blocaje economice şi chiar riscul de a returna banii europeni deja utilizaţi” a declarat Marcel Boloş, ministrul finanțelor.

Proiectul arată sumele maxime care pot fi autorizate

Cu excepţia municipiilor reşedinţă de judeţ şi a sectoarelor municipiului Bucureşti, unităţile administrativ-teritoriale pot solicita, inclusiv pentru pentru asociaţiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte şi instituţiile publice finanţate integral din bugetul local, proporţional cu obligaţiile care îi revin, de la MF, contractarea în anii 2024-2025 a unor împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 1 miliard lei, data limită fiind 15 februarie 2025. 

În aceste cereri intră cheltuielile neeligibile suplimentare proiectelor etapizate a căror valoare se confirmă de MIPE sau de către Agenţiile de Dezvoltare Regională, după caz, în calitate de autorităţi de management pentru programele regionale 2021-2027.

Tot aici se încadrează și asigurarea prefinanţării şi/sau cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană şi de la donatori europeni în cadrul programelor interguvernamentale, după caz, inclusiv pentru finanţarea cheltuielilor neeligibile asociate respectivelor proiecte.

De asemenea, asigurarea finanţării cheltuielilor neeligibile, în vederea realizării/finalizării proiectelor nefinalizate/ nefuncţionale derulate în cadrul programelor operaţionale finanţate din fonduri europene în perioada de programare 2014 - 2020, inclusiv a cheltuielilor aferente contractelor de lucrări pentru care se continuă implementarea după data de 31 decembrie 2023 şi pentru care MIPE confirmă implementarea acestora în cadrul proiectelor, precum şi valoarea decontată. 

Pentru o unitate administrativ-teritorială, valoarea maximă care poate fi autorizată este nelimitată pentru comune și orașe, pentru municipii suma limită este de 20 milioane lei, pentru municipiile reşedinţă de judeţ şi pentru sectoarele municipiului Bucureşti este suma de 30 milioane de lei, iar suma pentru județe este de 35 milioane de lei. 

Implementarea unui clanedar de creștere graduală a nivelului accizelor pentru băuturi alcoolice

De asemenea, a fost aprobată ordonanţa de urgenţă pentru pentru completarea Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscal prin care se doreşte o creştere care poate fi anticipată a accizei pentru băuturi spirtoase și modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 a Codului fiscal. 

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloş, a declarat că  „Ţinând cont de solicitările mediului de afaceri din industria alcoolului şi băuturilor alcoolice, menţinerea stabilităţii fiscale şi eficientizarea colectării obligaţiilor bugetare, în scopul asigurării unei mai bune încasări la bugetul de stat a accizelor, MF, prin OUG, introduce: un calendar de creştere graduală a nivelului accizelor pentru vinuri, băuturi fermentate, produse intermediare şi alcool etilic în vederea asigurării predictibilităţii fiscale pentru operatorii economici din domeniul alcoolului şi băuturilor alcoolice; exceptarea de la prevederile privind actualizarea cu creşterea preţurilor de consum, a nivelului accizelor pentru vinuri, băuturi fermentate, produse intermediare şi alcool etilic, având în vedere faptul că pentru aceste produse se introduce un calendar de creştere graduală a nivelului accizei pentru perioada 2025-2026, nivel calculat pe baza ratei mediei anuale a inflaţiei din anul 2024.” 

Guvernul a decis prelungirea termenului de acordare a facilităţilor fiscale 

Stabilită prin OUG 107/2024, proiectul vizează prelungirea termenului de acordare a facilităţilor fiscale constând în anularea unor debite restante şi penalităţi. 

Chiar dacă termenul pentru aplicarea amnistiei fiscale se prelungeşte până la data de 19 decembrie 2024, termenul limită pentru depunerea notificărilor prin care se dorește intenţia de a beneficia de amnistie nu se schimbă, rămânând 25 noiembrie 2024. 

„Este important de menţionat că cei care nu depun notificarea pot beneficia de facilităţi dacă achită integral sumele datorate până la 19 decembrie 2024. În acest caz, banii aferenţi penalităţilor vor fi restituiţi ulterior. Reamintim că actul normativ prevede anularea accesoriilor pentru toate categoriile de debitori, cum ar fi persoane fizice sau juridice, indiferent de forma de proprietate, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, persoane fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, unităţi administrativ-teritoriale sau subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiului Bucureşti ori instituţii publice. Până la data de 19.11.2024, un număr de 149.589 contribuabili au depus Notificarea privind intenţia de a beneficia de anularea unor obligaţii bugetare, sau Cererea de anulare a unor obligaţii bugetare” se precizează în comounicat.

Facilități pentru primării, de la Guvern

De asemenea, în proiect se precizează și cadrul legal necesar achitării plăţilor restante care au fost înregistrate în contabilitatea unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inclusiv a instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul local şi a spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice local, la data de 31 octombrie 2024 exclusiv prin mecanismul SWAP. Întorcându-se în acelaşi buget din care au fost sumele alocate iniţial, acesta presupune efectuarea de tranzacţii simultane. 

Datoriile primarilor către furnizori pot fi compensate cu datoriile furnizorilor la bugetul de stat sau asigurări sociale. 

La modificarea bugetară stabilită prin OUG 113/2024 din sumele împărșite din taxa pe valoarea adăugată s-au alocat 1,2 miliarde lei pentru achitarea plăţilor restante înregistrate în contabilitatea unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale. Tot aici intră și institușiile publice finanţate integral sau parţial din bugetul local şi a spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale la data de 31 august 2024. 

Dacă au fost raportate în conformitate cu legeavenite din relații cu servicii şi lucrări, inclusiv cei care prestează serviciul public de producere, transport şi distribuţie a energiei termice în sistem centralizat, furnizorii de bunuri, bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, susține ministerul, conform Adevărul.ro