Franţa, Marea Britanie, Olanda şi ţările nordice cer reducerea cu 50% a subvenţiilor acordate de Comisia Europeană unor ţări cu probleme economice, printre care şi România, din cauza propriilor dificultăţi financiare, relevă Financial Times.
Un ajutor financiar de 2,9 miliarde de euro din partea UE pentru Grecia şi alte ţări care se luptă cu problemele economice ar putea fi redus cu cel puţin 50%, după ce câteva ţări europene bogate şi-au exprimat îngrijorarea legată de impactul asupra propriilor finanţe publice.
Şase ţări europene - Grecia, Portugalia, irlanda, Letonia, România şi Ungaria, ar trebui să primească bani din partea Comisiei Europene care doreşte să grăbească plata subvenţiilor către ţările care au primit împrumuturi internaţionale în timpul crizei. Negocieri secrete
Un grup condus de contributorii neţi la bugetul UE, printre care Franţa, Marea Britanie, Olanda şi ţările nordice, pun sub semnul întrebării acest mecanism, dorind reducerea importantă a fondurilor, au declarat diplomaţii implicaţi în aceste negocieri. Opoziţia lor ar putea scădea finanţarea estimată la 880 milioane de euro doar pentru Grecia. Îngrijorarea manifestată de unele dintre ţări se referă la sumele mult prea mici cu care guvernele naţionale contribuie la finanţarea proiectelor plătite din fonduri europene.
Potrivit propunerii CE, procentul de co-finanţare ar urma să scadă până la 5% de la peste 15%, în timp ce fondurile structurale valorează circa 50 de miliarde de euro pe an, în Uniunea Europeană. "Dacă ar trebui să contribuiţi doar cu 5% la finanţarea proiectelor, e ca şi cum aţi primi bani gratis, ori noi nu suntem de acord cu aşa ceva". a spus unul dintre diplomaţii citaţi. Fonduri europene obţinute mai rapid
Plata către cele şase ţări europene se va face începând cu ianuarie 2012, după ce se obţine acordul Parlamentului European. Bruxelles-ul încearcă să ajute aceste state să aibă o rată de absorbţie mai mare şi să primească mai rapid aceste fonduri. A trimis o echipă de experţi în dezvoltare regională la Atena, pentru a sprijini autorităţile greceşti, să identifice proiecte prin care să obţină bani din fondurile structurale. Multe dintre noile state membre se străduiesc să cheltuiască subvenţiile primite, care ajung, în unele cazuri, la 4% din PIB-ul acelei ţări şi vin însoţite de reguli stricte europene, precizează sursa citată.
Recomandările noastre
