Hocheiul românesc este din nou în centrul atenţiei, dar nu datorită rezultatelor, care, culmea, chiar există după o lungă perioadă de secetă, ci din pricina scandalurilor care au colorat gheaţa autohtonă în ultimele luni.
Conflictele cu iz interetnic, acuze grave, ameninţări, suspendări, acestea sunt ingredientele care compun aluatul unui sport care se joacă cu adevărat doar în judeţul Harghita.
Pe 1 decembrie, de Ziua Naţională a României, între singurul jucător român din naţionala de juniori Under 16, Florin Marinescu, şi trei coechipieri de etnie maghiară, Antal Alfred, Gereb Istvan şi Molnar Akos, a izbucnit un conflict.
După mai multe schimburi de replici, Marinescu a fost "altoit" cu prosoapele ude. Culmea, unul dintre agresori e chiar coleg de clasă cu el. Niciun alt component al lotului nu a intervenit.
Incidentul a fost făcut public abia după două săptămâni. Comitetul Olimpic şi Sportiv Român a fost cel care i-a suspendat pe cei trei "cocoşi": Antal, Gereb şi Molnar.
Activitatea naţionalei mari ar putea fi suspendată de COSR
De atunci, scandalurile se ţin lanţ. Componenţii naţionalei de seniori ai României, toţi originari din judeţul Harghita, au fost puşi la zid după ce au cântat Imnul Secuiesc, iar unii dintre ei şi imnul maghiar la meciul cu Ungaria, de acum o lună, de la Miercurea Ciuc.
Tot COSR, prin vocea secretarului general Ioan Dobrescu, a ameninţat că dacă lucrurile nu se schimbă în hocheiul românesc, naţionala mare ar putea fi retrasă de la competiţiile majore.
Tanczos Barna, preşedintele Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă, conduce o corabie aflată în derivă.
El zice că întâmplările din sânul naţionalei de juniori nu reprezintă un conflict interetnic şi că intonarea Imnului Secuiesc la meciurile disputate la Miercurea Ciuc este un obicei vechi în zonă.
Tanczos explică într-un interviu acordat EVZ de ce secuii nu vor renunţa vreodată la imnul şi la obiceiurile lor. Conflictele cu iz interetnică din hocheiul românesc au existat dintotdeauna.
Valoarea extraordinară a jucătorilor din perioada comunistă, dar şi după anii ’90, a făcut ca manifestări de genul celor petrecute acum la lotul de juniori să nu aibă loc vreodată.
MOMENT DE CUMPĂNĂ
La un pas de moarte în martie 2006
Deşi e în fruntea hocheiului românesc din 2008, Tanczos Barna îndeplineşte voluntar funcţia de preşedinte al federaţiei. Spune că nu a luat vreodată salariu.
La cei 35 de ani ai săi, Tanczos Barna are un CV impresionant şi e văzut ca unul dintre viitorii lideri ai UDMR-ului.
Absolvent de ASE, a mai urmat, conform CV-ului, studii postuniversitare la Institutul Bancar Român, are un master la Colegiul Naţional de Apărare în Securitate şi Apărare Naţională şi un program de Formare Specializată destinat Funcţionarilor Publici de Conducere. Activitatea profesională e la fel de bogată.
Între 2005 şi 2007, Tanczos Barna a fost preşedinte-director general la Agenţia Domeniilor Statului. În această funcţie a fost la un pas de moarte! În martie 2006, Barna a fost înjunghiat chiar în biroul său.
Agresorul, Alecu Chitaru, un om de afaceri ieşean, a declarat la vremea respectivă că n-a vrut să-l omoare pe Barna şi a dat o declaraţie uluitoare: "Am vrut doar să-i fac un Z lui Tanczos pe fund, la fel cum le făcea Zorro răufăcătorilor".
Deşi primise şapte ani pentru fapta sa, Chitaru se află acum în libertate. Tanczos Barna a lucrat ulterior, ca secretar de stat, la Ministerul Transporturilor şi la cel al Dezvoltării Regionale şi Turismului.
În prezent, e tot secretar de stat, dar la Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Se aude că Tanczos Barna ar putea ocupa în viitor chiar un fotoliu de senator UDMR.
Formaţiunea politică tocmai a pierdut un post în Senat, după demisia lui Laszlo Gyerko, cel care a preferat un post călduţ, pe o durată de nouă ani, la Consiliul Concurenţei. Deocamdată, UDMR aşteaptă limpezirea situaţiei politice pentru a lua o decizie în acest caz. 
INTERVIU
Şeful forului de specialitate apără cu străşnicie Imnul Secuilor, dar precizează că trebuie respectată "sensibilitatea majorităţii"
EVZ: Domnule Barna, ce spune Imnul Secuilor?
Tanczos Barna:
Este, de fapt, o rugăciune, ca şi imnul Ungariei. Ambele se referă strict la cele două popoare. Imnul Secuilor a fost interzis de autorităţile comuniste. Imnul Ungariei, de asemenea. După Revoluţie, la toate evenimentele organizate de secui se cântă acest imn. Şi asta se întâmplă public, fără dorinţa de a deranja pe cineva.
Ce sunteţi?
Eu sunt secui. Secuii, ca subgrup al naţiunii maghiare, sunt pomeniţi în această zonă a Ardealului din anii 1100 – 1200.
Chiar şi Anonymous a scris despre secui. Secuii sunt rămăşiţe ale hunilor, care au făcut parte întotdeauna din această naţiune a maghiarilor. Secuii au format grupuri de grăniceri, chiar şi în zona Oradea. Compacţi şi neasimilaţi sunt însă doar în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. În trecut, secuii aveau drepturi de nobili.
Nu plăteau impozite, nu erau iobagi, dar atunci când armata ungară pornea spre vest, fiecare familie dădea câţiva membri în slujba acesteia. Habsburgii au fost primii care au încercat să le ia secuilor privilegiile, iar aceştia s-au opus.
Care e legătura cu Ungaria?
Avem aceeaşi cultură, aceeaşi limbă, suntem consideraţi parte a aceluiaşi popor. E normal să te consideri ungur. Secuii, maghiarii au altă cultură, altă istorie decât românii. Cultura şi istoria sunt două dintre elementele care formează un popor.
Sunt secuii mai "naţionalişti" decât alte etnii?
Românii care pleacă în Italia sau Spania şi primesc cetăţenia italiană sau spaniolă nu rămân români şi la a doua, la a treia generaţie? Ce îi spune tatăl român copilului său? Că e italian sau spaniol? Nu, îi spune că e român. Românii din afară trăiesc în comunităţi de români, merg şi se roagă la biserica ortodoxă, îşi păstrează obiceiurile şi tradiţiile, chiar dacă au devenit cetăţeni italieni sau spanioli.
Totuşi, trăţi şi munciţi în România.
Suntem cetăţeni ai acestei ţări, muncim, jucăm, pentru că suntem sportivi, pentru această ţară, ridicăm steagul României atunci când învingem, dar suntem altfel. E greu de înţeles mai ales de către cei care nu stăpânesc elementele istoriei.
Va fi şi mai greu pentru generaţiile viitoare, dacă acestea nu învaţă aceeaşi istorie, dacă nu vor învăţa să înţeleagă că se poate convieţui în comun. Altfel, nu vom înţelege când se ridică cineva şi spune că e de altă naţionalitate, dar că iubeşte acest pământ. Eu iubesc acest pământ.
De ce românii sunt deranjaţi de atitudinea cetăţenilor de etnie maghiară?
Motivul de bază al acestui deranj, să-i zicem aşa, e acela că se crede despre România că e o ţară monocoloră.
Într-o situaţie modernă, asta nu mai contează. Însă, după cele întâmplate în ultima perioadă, ar trebui să fim mai atenţi atunci când ne manifestăm, când ne trăim şi ne respectăm cultura şi tradiţiile. Trebuie să respectăm sensibilitatea majorităţii.
Cum reacţionaţi atunci când auziţi că se spune "dacă ungurilor nu le convine ceva, atunci să plece din România"?
Nu putem pleca din România. Noi nu suntem turişti în această ţară. N-am venit ieri, ca să plecăm azi. Acest popor s-a format aici în ultimii 900 de ani, perioadă probată cu documente. De ce să plecăm?
Cum comentaţi faptul că sunt români care se plâng că n-au fost serviţi la magazinele din Harghita şi Covasna pentru că nu cunoşteau limba maghiară?
Astea sunt legende. N-am întâlnit până acum niciun om care să-mi spună că a păţit aşa ceva. Refuz să cred asta. Sunt însă conştient că fiecare popor are procentul său de cinci la sută de extremişti, iar asta nu e bine.
E nevoie de un Imn al Secuilor?
Nu trebuie să fii un popor ca să ai un imn, un cântec. Poţi fi un grup simplu, dar care să aibă imn. O echipă are imn, darămite un popor care e aici de 1.000 de ani! E o chestiune normală şi trebuie acceptată.
Ce se mai întâmplă pe la loturile naţionale?
Bat tot ce prind! Aceşti băieţi îşi riscă sănătatea, integritatea, dinţii, viaţa, pentru ca echipa României să câştige.
Ce se va întâmpla după scandalurile din ultima vreme din hochei?
Sunt convins că, după tot ce s-a întâmplat în ultima vreme, vor fi mai atenţi la manifestări. Văzând reacţia românilor, sunt sigur că se vor comporta altfel de acum înainte. Asta nu înseamnă că, atunci când nu se vor mai afla în tricoul naţionalei României, ei nu se vor ruga în limba maternă pentru naţia lor.
MESAJ CĂTRE ETNICII MAGHIARI:
"Trebuie să înveţi limba română. Altfel, te izolezi!"

Imnul nu e un gest de incitare?
Decenii întregi sub comunism, aceşti oameni au avut curajul să-şi înveţe copiii despre imn, despre cultura poporului lor, atunci când existau pericole reale. De ce să le fie teamă acum să se manifeste? Nimeni nu vrea să jignească pe cineva, să supere pe cineva.
Suntem cu toţii cetăţeni ai acestei ţări, luptăm pentru echipa naţională a României. Regula de bază în comportamentul vizavi de alte etnii e acela: comportă-te ca şi cum tu ai fi în situaţia de minoritar.
Pune-te în situaţia celuilalt! Asta e foarte important. Asta apropo de cei 13 "cocoşi" care sau aflat în vestiar în momentul acelui incident de la Ciuc şi care puteau interveni.
Naţionala României are doar jucători din Harghita? De ce?
Treaba în celelalte centre nu s-a făcut aşa cum trebuie. Am avea nevoie de mai multe centre, la fel de puternice ca şi cele din Harghita, de unde să putem selecţiona jucători.
Astfel, am avea altă bază de selecţie şi altfel ne-am prezenta la competiţiile internaţionale. Şi să ştiţi că nu depinde doar de bani. Comunităţile locale trebuie să se implice serios. Nu federaţia susţine echipele, ci invers. Mai multe cluburi puternice înseamnă automat o federaţie mai puternică.
Cum comentaţi suspendarea juniorilor care au iscat scandalul din 1 decembrie?
Nu puteam lăsa acele fapte fără pedeapsă. Altfel, toată lumea ar fi spus că incidentul se poate repeta oricând. Am avut discuţii cu toate părţile, cu părinţii, cu antrenorii, cu copiii. Copiii trebuie să înveţe să se sprijine reciproc şi să convieţuiască paşnic. Există rivalităţi în Harghita, există rivalităţi între cartiere, între străzi. Ceea ce s-a întâmplat între acei copii nu e conflict interetnic.
Cum explicaţi faptul că o mulţime de etnici maghiari din Harghita şi Covasna nu cunosc limba română?
Trebuie să înveţi limba română. Pentru că altfel te izolezi şi vei trăi toată viaţa cu un handicap. Unii nu sunt în stare să înveţe o altă limbă, alţii nu vor să interacţioneze. Nu e normal. Fiecare învăţător, fiecare profesor are datoria să-i înveţe pe copii limba română, aşa cum fiecare dintre noi avem dreptul să ne rugăm, să vorbim în limba noastră maternă.

"Nu trebuie să fii un popor ca să ai un imn, un cântec. Poţi fi un grup simplu, dar care să aibă imn. O echipă are imn, darămite un popor care e aici de 1.000 de ani!“
TANCZOS BARNA, preşedintele Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă

Citiţi şi:

  • Tancos Barna, președintele Federației Române de Hochei pe Gheață: "Vom cânta în continuare imnul Ținutului Secuiesc"
  • Vedeta naţionalei de hochei: "Nu România a învins Ungaria, ci Ţinutul Secuiesc