comunism

Comunismul este o ideologie sociopolitică, filozofică și economică de extrema stângă, al cărei scop este crearea unei societăți comuniste, un ordin socio-economic care se caracterizează prin proprietatea comună asupra mijloacelor de producție, unde distribuirea produselor societății se alocă fiecărei persoane din societate în funcție de nevoile acestora.

O societate comunistă presupune lipsa proprietății private asupra mijloacelor de producție și inexistența claselor sociale, a banilor și a statului.

În cursul istoriei s-au dezvoltat multe variante de comunism, cum ar fi școlile Marxiste, anarho-comunismul și comunismul religios. În ceea ce privește obiectivele, metodele prin care se va ajunge la obiectivele propuse și alte asemenea, între fiecare branșă de comunism există diferențe care pot fi fie neglijabile, fie considerabile.

Astfel, există anumite branșe de comunism, cum ar fi Marxismul, care consideră că finalitatea comunismului este o societate fără stat, bani și clase sociale, unde mijloacele de producție (nu și bunurile personale) sunt deținute de societate în ansamblul său, iar modalitatea prin care se ajunge acolo este printr-o revoluție condusă de proletariat (adică de muncitori, persoanele care nu dețin mijloacele de producție și sunt forțați să își vândă forța de muncă pentru a își procura mijloacele de subzistență) la nivel internațional prin care aceștia să acapareze puterea statală pentru a-și instaura idealurile, dar există și anumite branșe, precum socialismul democratic dezvoltat de Eduard Bernstein, care are aceleași obiective ca și Marxismul, dar consideră că acestea trebuie realizate prin reforme în cadrul societății capitaliste, deci fără o revoluție.

Comunismul în forma sa modernă a apărut din mișcarea socialistă din Franța secolului al XVIII-lea, în urma Revoluției Franceze. Criticile ideii de proprietate privată in Epoca Luminilor au fost făcute în Franța de gânditori precum Gabriel Bonnot de Mably, Jean Meslier, Étienne-Gabriel Morelly, Henri de Saint-Simon și Jean-Jacques Rousseau.[12] În timpul răscoalei Revoluției Franceze, comunismul a apărut ca o doctrină politică sub auspiciile lui François-Noël Babeuf, Nicolas Restif de la Bretonne, și Sylvain Maréchal, care pot fi considerați progenitorii comunismului modern, conform lui James H. Billington.

Comunismul real, din URSS și țările satelit, printre care și România, a fost un regim de dictatură totalitară care, la nivel mondial, a produs aproape 100 de milioane de morți în urma persecuțiilor.