Diseară voi încerca să ajung mai devreme acasă, să apăs pe butonul nr. 4 al telecomenzii, unde e Pro TV, pentru prima manşă a semifinalei Dinamo - CFR.
Mă aştept să văd fotbal şi să fiu relaxat, chiar dacă ţin un pic mai mult cu o echipă decât cu cealaltă. Pe vremea lui Ceauşescu reduceam sonorul (cine şi-i aminteşte pe Pumnea, Ionel Stoica sau Dumitru Graur ştie ce zic) şi-i ascultam la radio pe Minoiu şi Ghiţulescu, să aflu minutul şi scorul.
Pe vremea lui Grădinescu şi Tomulică, comentariile sunt chiar OK, dar televiziunile ne privează de informaţia de bază, numai ca să-i facă suficient de curioşi încât să nu butoneze către concurenţă. O strategie sfidătoare şi enervantă, care-ţi taie tot cheful. Comentaţi şi pe blogul meu.
Recomandările noastre
