Documentul, de mari dimensiuni, alcătuit din 287 de articole împărțite în 8 capitole, comunică filosofia pontifului argentinian despre „fraternitate” și viziunea sa despre o lume în care toți oamenii să se comporte unii cu alții ca și cum ar fi membrii unei „singure familii”.

Enciclica abordează o largă paletă de teme, de la consumerism la pedeapsa cu moartea, iar principalele surse sunt discursurile și interviurile anterioare ale Papei Francisc.

Însoțită de referiri la recenta colaborare a Papei cu Marele Imam Ahmed Al-Tayyeb, lucrarea nu se adresează în mod specific creștinilor, ci „tuturor persoanelor de bine”.

Miza Fratelli Tutti este aproape în totalitate una mundană, notează LifeSiteNews, adică se concentrează aproape exclusiv pe această viață pământească.

Doar în ultimul capitol se vorbește și despre viața eternă. Aici, în paralel cu afirmarea credinței creștine, Papa vorbește de solidaritatea cu oamenii de alte religii, ca bază a demnității umane, deoarece toți credem în „Tatăl tuturor”.

„În calitate de credincioși, suntem convinși că, fără o deschidere către «Tatăl tuturor», nu există motive stabile și solide pentru o chemare la fraternitate”, scrie Papa Francisc, îndemnând la un mare ecumenism.

În capitolul I, intitulat „Nori negri deasupra unei lumi închise”, Papa Francisc consideră că lumea „regresează” din motive precum conflicte reaprinse, naționalism, economii globale care „impun un singur model cultural”, pierderea sensului istoriei, noi forme de colonizare culturală, polarizarea culturală, pandemia de COVID și indiferența față de dezastrul climatic.

În ceea ce privește naționalismul, de pildă, Papa avertizează despre „exemplele de naționalism miop, extremist, resentimentar și agresiv”.

El critică faptul că „anumite regimuri politice populiste, ca și anumite abordări economice liberale, susțin că un aflux de migranți trebuie împiedicat cu orice preț”.

Papa atacă și rețelele de socializare, pentru că sunt „circuite închise care facilitează difuzarea de știri false, incitând la ură”.

Capitolul II, numit „Un străin pe drum”, pleacă de la parabola Bunului Samaritean și îndeamnă la urmarea vorbelor lui Iisus, potrivit cărora oricine primește un străin Îl primește pe El.

Capitolul III are titlul „Imaginare și crearea unei Lumi Deschise”, în care ni se amintește că iubirea trece dincolo de frontiere.

Subtitlul capitolului este șocant: „Libertate, Egalitate, Fraternitate”, cel al Revoluției franceze, atee și sângeroase. Cine ar putea crede că este vorba de o ironie subtilă a Papei se înșală; Francisc afirmă pur și simplu că libertatea fără fraternitate este doar libertinaj și că egalitatea nu poate apărea decât prin fraternitate.

Capitolul IV, cu titlul „O inimă deschisă către lumea întreagă” face în esență apel la o „guvernare mondială” în privința migrației. Papa afirmă că nu trebuie să îi primim pe imigranți în funcție de avantajele pe care le aduc țării noastre, ci pentru că primirea lor este o faptă bună.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE