THE NEW YORK TIMES. La aproape trei decenii de la prăbuşirea World Trade Center şi de la atacul asupra Pentagonului, trupele americane continuă să fie implicate în război în Irak, Afganistan şi alte colţuri mai puţin cunoscute din lume. Preşedintele Trump a fost aproape pe punctul de a deschide un nou front, luna trecută, când a aprobat uciderea celui mai puternic general al Iranului.

„Noi l-am scos definitiv de pe câmpul de luptă pe unul din cei mai ucigaşi terorişti ai lumii”, a spus secretarul de stat Mike Pompeo recent, justificând atacul cu dronă asupra general-maiorului Qassim Suleimani. Cu alte cuvinte, în „războiul împotriva terorismului”, comandantul iranian a fost o ţintă îndreptăţită.

Săptămâna trecută, democraţii şi unii republicani din Camera Reprezentanţilor au votat pentru abrogarea uneia din cele două autorizaţii de război care au ajutat la justificarea tuturor modalităţilor de acţiune militară americană pe plan extern. A fost o provocare nu doar la adresa capacităţii preşedintelui Trump de a lua decizii militare împotriva Iranului, ci şi la adresa concepţiei de la Washington care a susţinut implicarea în conflicte, de la atacurile din 11 septembrie 2001.

Timp de peste 18 ani, războiul împotriva terorismului – „războiul etern” sau „războiul nesfârşit”, cum îi spun mulţi – a fost folosit ca bază pentru o serie tot mai lungă de intervenţii militare: invazia Irakului care potrivit unui bilanţ s-ar fi soldat cu 300.000 de morţi, lovituri aeriene în Afganistan care uneori au provocat moartea neintenţionată a zeci de invitaţi la nunţi sau petreceri, precum şi a unor lideri ai organizaţiei al-Qaida, iar acum atacul cu dronă împotriva lui Suleimani. Dl Trump a spus că generalul, care ajutase la înarmarea miliţiilor antiamericane din războiul din Irak, punea la cale noi „atacuri iminente şi sinistre”.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE

Te-ar putea interesa și: