Economie
Mega-proiectul Tarnița-Lăpuștești stârnește interes internațional. Ce planuri există pentru hidrocentrală
Proiectul hidrocentralei Tarnița - Lăpustești. Sursa foto: energie.gov.ro
Din cuprinsul articolului
Studiul de fezabilitate al proiectului de construire a hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de 1.000 MW de la Tarnița-Lăpuștești, realizat în 2008 și actualizat în 2014, va fi scos la vânzare, fie prin licitație, fie prin negociere directă.
Documentația proiectului Tarnița, scoasă la vânzare
Documentul, realizat acum 17 ani de Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice (ISPH), aparține companiei de stat Hidro Tarnița SA. Aceasta a fost înființată în 2013 pentru a implementa proiectul Tarnița, însă a intrat în faliment în noiembrie 2023, după ce, între 2014 și 2017, încercările de atragere a investitorilor privați au eșuat.
Studiul conține analiză de senzitivitate, planșe tehnice, studii topografice și geotehnice, soluții pentru racordarea la Sistemul Energetic Național (SEN) și evaluarea integrării hidrocentralei în SEN. Documentul, realizat în perioada 2008-2014, a fost solicitat de participanții la licitația lansată în 2023 pentru întocmirea unui nou studiu, procedură care a eșuat în toamna anului trecut.
Aceștia au fost informați că documentația se află în proprietatea intelectuală a Hidro Tarnița SA și va putea fi achiziționată după ce va fi scoasă la vânzare în procesul de faliment.
Interes internațional pentru proiectul Tarnița
Autoritățile anunță că, în prezent, de proiectul Tarnița sunt interesați conglomeratul francez EDF și cel japonez Itochu. În prima parte a anului 2025, reprezentanții acestora au avut discuții cu Transelectrica, operatorul Sistemului Energetic Național, care susține realizarea proiectului. De asemenea, Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, și-a exprimat interesul.
Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC
În acest context, vechiul studiu de fezabilitate, pregătit pentru vânzare, ar putea deveni esențial, având în vedere că, potrivit unui amendament legislativ, proiectul Tarnița ar putea fi demarat fără întocmirea unui nou studiu, ci doar prin actualizarea indicatorilor tehnico-economici ai ultimei variante.
Studiul de fezabilitate, evaluat la peste 800.000 de euro
Hidro Tarnița SA este deținută în proporție de 99,358% de Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) și în proporție de 0,642 de Complexul Energetic Hunedoara, aflat și el în faliment. Ambele companii aparțin integral Ministerului Energiei.
Studiul de fezabilitate a fost evaluat la 4.126.877 lei (812.409 euro), fără TVA, iar vânzarea acestuia poate începe doar după aprobarea creditorilor.
Datoriile înscrise în tabelul de creanțe al Hidro Tarnița totalizează 11,1 milioane lei. Cel mai mare creditor este SAPE, cu 8,9 milioane lei, sumă care reprezintă contribuția la capitalul social al companiei.
Această creanță este subordonată și va fi achitată doar dacă, după plata celorlalți creditori, vor mai rămâne fonduri. Creanțele salariale însumează aproximativ 1,34 milioane lei, iar cele bugetare se apropie de 860.000 lei. Creditorii vor putea achiziționa studiul de fezabilitate pentru Tarnița-Lăpuștești folosindu-și creanțele, la care se va adăuga diferența necesară.
Hidroelectrica, obligată să plătească pentru studiul Tarnița
Hidroelectrica a încercat să se înscrie la masa credală a Hidro Tarnița cu o creanță de 4,46 milioane lei. Suma reprezenta prețul plătit în 2014 pentru documentația veche a proiectului hidrocentralei cu acumulare prin pompaj, inclusiv studiul de fezabilitate evaluat la circa 2,45 milioane lei, la care s-au adăugat dobânzi și penalități. Compania avea, încă din 2017, o hotărâre judecătorească de executare silită împotriva Hidro Tarnița.
În timpul procesului din 2017, Hidro Tarnița a susținut că Hidroelectrica i-a predat un studiu de fezabilitate incomplet și a refuzat să emită avizul de utilizare a apei din lacul Tarnița, pentru a evita apariția unui concurent și menținerea monopolului. Instanța a respins argumentul.
Ulterior, lichidatorul judiciar al Hidro Tarnița a refuzat înscrierea creanței în tabel, invocând prescrierea dreptului la acțiune. Hidroelectrica a contestat decizia, dar a pierdut definitiv în toamna anului trecut. Astfel, dacă vrea să cumpere studiul, compania va trebui să plătească.
Ce prevedea proiectul inițial
Proiectul inițial al hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești prevedea construirea unității, în 5-7 ani, la 30 de kilometri de Cluj-Napoca, pe valea Someșului Cald. Centrala urma să aibă patru grupuri de câte 250 MW și să echilibreze Sistemul Energetic Național, atât în perspectiva punerii în funcțiune a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, cât și ca urmare a creșterii capacităților eoliene și solare, cu producție variabilă.
O parte dintre experții din domeniu au considerat însă că proiectul este ineficient și nu poate fi amortizat în condiții de piață. Încă din prima parte a anilor 2010, costurile investiției erau estimate la peste 1 miliard de euro. În 2014, Guvernul Ponta a aprobat o ordonanță, încă în vigoare, care prevede sprijin financiar consistent pentru investițiile în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, precum Tarnița-Lăpuștești.
