Zeci de mii de tone de ciment se produc la Ale?d, sursa de energie fi ind gunoiul menajer. Calculul rentabilit??ii recicl?rii.
O anvelop? de cauciuc nu se dezintegreaz? niciodat?, iar un PET de plastic rezist? în p?mânt 200 de ani. La Ale?d (Bihor), în fabrica de ciment de?inut? de Holcim, PET-ul ?i cauciucul ard zi ?i noapte în cuptoare uria?e, la 1.800 de grade Celsius. 24.000 de tone sunt reciclate anual aici, înlocuind c?rbunele ca surs? de energie. Avantajele pe circuitul gunoiului Gunoiul menajer provine de la mai multe ora?e din Ardeal, este uscat, tocat m?runt ?i aruncat în cuptor, topind clincherul, piatra din care se face praful de ciment. Fumul negru a disp?rut, iese doar un abur incolor, filtrat de-o instala?ie care a costat 2 milioane de euro. Toat? uzina de tocare ?i ardere a gunoiului a costat 15 milioane de euro. 50.000 t de c?rbune se foloseau anual la Holcim Ale?d, dar acum cantitatea a fost redus? cu 20%, fiind înlocuit? cu gunoi menajer. "Am putea arde 50.000 t de gunoi anual, dar deocamdat? nu putem face rost decât de jum?tate din cantitate. Principala problem? este gradul redus de sortare a de?eurilor din România", spune Traian Ionescu, directorul de marketing ?i vânz?ri al firmei de management al de?eurilor ecovalor, controlat? de Holcim. El explic? întreg circuitul: gunoiul este sortat la gropile de gunoi, iar 30% este trimis la Holcim, prim?riile pl?tind chiar pentru a fi ars, deoarece, prin aceast? opera?iune, celulele de depozitare au o durat? mai mare de via??. Dep??im bariera sort?rii? "La Arad, taxa de depozitare este de 22 euro/tona de gunoi. La 100 de tone, înseamn? 2.200 de euro. Dac? 30% este trimis la ars, costul pe depozitare scade cu 660 de euro. Iar noi cerem mai pu?in pe ton? decât taxa de la rampa de gunoi. E o afacere win-win", explic? Traian Ionescu. Prim?riile din România înc? n-au f?cut pasul spre reciclarea gunoaielor. Exist? o selectare sumar? a PET-urilor ?i cutiilor metalice, dup? care totul se îngroap?. Principala problem? este sortarea la surs?, iar partenerii str?ini care au propus investi?ii s-au oferit s? se ocupe ei de sortare. Ploie?ti, primul ora? care va arde de?euri Suedia este ?ara cu cel mai mare grad de reciclare a de?eurilor din lume. Doar 1% din gunoiul menajer este îngropat, restul se arde ?i se transform? în electricitate ?i energie termic?. Suedezii import? gunoaie din ??rile din jur pentru a le arde. Usistill, o companie de?inut? de Consiliul Local Linkopping, a tatonat cu mai multe ora?e din România parteneriate: suedezii s? construiasc? uzina de biomas?, iar prim?riile s? cumpere agentul termic. Proiectul a avansat cel mai mult în Ploie?ti. ?i o companie italian? a demarat o investi?ie similar? într-o comun? din Timi?. ??rile cu cea mai mare rat? de cogenerare a de?eurilor sunt Suedia, Marea Britanie ?i Italia. Pân? în 2020, România trebuie s? produc? 15% din energie prin reciclare. Dac? nu atingem acest procent, vom fi penaliza?i de UE, iar Garda de Mediu va amenda fiecare ora? în parte.
Recomandările noastre
