De trei ani, Hassan Awdi, arabul care a condus Rodipet spre faliment, a părăsit ţara şi nu s-a mai întors. L-am întâlnit pe Costa de Azur, la Nisa. Zice că-i e frică!
Acum aproape trei ani, Hassan Awdi, arabul libanezoamerican care a condus Rodipet, principala reţea de difuzare a presei din România, până la intrarea acesteia în faliment, a părăsit ţara şi nu s-a mai întors. Era învinuit de trafic de persoane, evaziune fiscală, delapidare, constituire de grup organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni, înşelăciune şi spălare de bani! Prejudiciul pe care l-ar fi produs Rodipet a fost estimat la 35,5 de milioane de euro. Aproximativ 3.700 de oameni au rămas pe drumuri. Fraţii săi, Mehdi şi Hussein, care l-au secondat în afaceri, au interdicţie de a părăsi ţara. Lui Hassan, trimis în judecată pentru trafic de persoane, îi e frică să se întoarcă la Bucureşti. S-a dat peste cap să apară în presă, promiţând dezvăluiri spectaculoase. A insistat cu nenumărate telefoane şi e-mail-uri. S-a oferit, "mărinimos", să dea un interviu tocmai la Nisa, pe Coasta de Azur. A vrut chiar să plătească el. Evident, redacţia "Evenimentului zilei" a suportat toate costurile deplasării. În prezenţa avocaţilor săi, Hassan Awdi a debitat vrute şi nevrute la nişte întrebări precise şi la obiect. Scopul său este simplu. Realizează că, dacă se întoarce, n-o să mai plece. Aşa că îşi vrea, cu orice preţ, fraţii afară din ţară. Până una-alta, justiţia îşi face treaba.
Hassan Awdi a rămas fără serviciu!
Principala învinuire pentru care Awdi e urmărit penal e cea de prăduire a Rodipet! Cum a ajuns libanezul să controleze principala reţea de difuzare a presei e un mister pe care doar răposatul Ovidiu Muşetescu, exşef al FPS, poate să-l lămurească, prin spiritism. A dat Awdi şpagă? Dacă da, când, cât şi cui? Arabul e echivoc: "Nimeni n-a cerut direct de la mine! Cine a spus că am dat îl dau în judecată! Am refuzat să plătesc. Mulţi mi-au zis că-s tâmpit că n-am dat şpagă să rezolv problemele!". Ce-a făcut acolo încă nu e limpede, dar rezultatul e clar: Rodipet e în faliment! Cercetările DIICOT, conform unui comunicat din iunie 2010, au stabilit că, ulterior privatizării, Hassan Awdi, profitând de inexistenţa controlului postprivatizare, a controalelor vizând respectarea regulilor financiare, dar şi de poziţia dominantă în AGA, a desfăşurat o politică de falimentare a societăţii. Practic, a încheiat contracte de împrumut, consultanţă, reprezentare, vânzare, prestări servicii, total defavorabile firmei. Membrii grupului infracţional şi Mehdi Awdi au cauzat un prejudiciu de 35,5 milioane euro. Paradoxal, Hassan Awdi se consideră o victimă! "Sunt unul dintre cei 3.700 de oameni concediaţi! Nu eu am falimentat firma, ci AVAS! Nu există audit... Acuzaţiile vin de la un mecanic şi un alt salariat, Uifăleanu, care e acum director şi are probleme cu alcoolul!", o dă pe bârfă afaceristul. Ce-l interesa, difuzarea presei sau pământul de sub chioşcuri? "Concesiunea pe 49 de ani a fost parte a privatizării! Fără acele terenuri, nu exista Rodipet!", recunoaşte miza libanezul.
"Cine avea interese în presă şi politică, avea şi la Rodipet! Vîntu şi Patriciu, alţii..."
HASSAN AWDI, afacerist oportunist
Aproximativ 3.700 de angajaţi ai Rodipet au rămas pe drumuri. Hassan Awdi susţine, paradoxal, că e unul dintre ei! FOTO: AGERPRES
Acuzat de sclavagism
Hassan Awdi susţine că e victima unei grupări de poliţişti care îi vrea capul. Pronunţă nume, fără dovezi concrete. Procurorii l-au trimis în judecată pentru trafic de persoane.
În primul dosar trimis în instanţă, în aprilie 2012, procurorii DIICOT îl acuză pe Hassan Awdi de "trafic de persoane în scopul exploatării la muncă" a 13 hondurieni. Astfel, se spune în rechizitoriu, Awdi a desfăşurat, împreună cu un alt acolit "acte materiale de recrutare, asigurare transport, primire şi cazare, prin inducere în eroare, îndatorare, ameninţare, reţinerea paşapoartelor şi refuzul restituirii acestora în scopul de a-i împiedica să părăsească România, în scopul exploatării prin executarea unor munci cu încălcarea normelor legale privind condiţiile de muncă, salarizare, sănătate şi securitate şi fără încheierea unor contracte legale de muncă, a unui număr de 13 cetăţeni ai Republicii Honduras". De ce avea Rodipet nevoie de muncitori străini? Awdi spune că piaţa muncii din România era scumpă. Dar de ce din Honduras? De ce nu din Moldova, că era colea, aproape? "Io sunt om de afaceri, nu fac trafic de persoane! E o glumă dosarul ăsta! Cine poate crede că Hassan Awdi poate face aşa ceva? Am invitat 13 hondurieni în vizită, să înveţe româna, în vederea angajării... Pentru Moldova trebuia viză, pentru Honduras, nu!", ne-a declarat arabul, tocmai la Nisa. Cine îl crede?
Cei 13 "oaspeţi" ai lui Hassan Awdi au declarat procurorilor că nu li s-au restituit paşapoartelor şi că "prin impunerea unei da torii referitoare la contravaloarea transportului, promis ca fiind gratuit, prin ameninţări cu aruncarea în stradă, au fost obligaţi să presteze diverse munci, plătindu- i cu sume de bani mai mici ca cele precizate în ţara de origine şi chiar decât cele personal promise de ei la destinaţie (în fapt, părţile vătămate primind suma de 200 USD/2 luni în loc de 300 USD /lună), au acţionat în sensul exploatării la muncă a celor 13 părţi vătămate - cetăţeni hondurieni". Sună a sclavagism modern. Hassan Awdi zice că totul este doar o răzbunare a unor poliţişti. "Am aflat că mai mulţi poliţişti aveau chioşcuri de la Rodipet în franciză şi numai vroia să plătească! I-au arestat pe cei 13 hondurieni ilegal. Atunci a început răzbunarea mare!(...) Voiau să mă termine. M-au şantajat la mine în birou. Au fost duri cu mine. Vă spun numele. Raportul unei firme de detectivi particulari precizează că ofiţeri din IGPR au avut, într-adevăr prin interpuşi, în franciză, chioşcuri Rodipet! Curios e faptul că Awdi susţine că habar n-a avut. Aduce a taxă de protecţie mascată...
"În România nu mi-e garantată protecţia fizică. Dacă mi-e frică? Da!"
HASSAN AWDI, învinuit şi inculpat
Alune libaneze şi trabucuri cubaneze
Când a venit în România, în anii '90, libanezo- americanul Hassan Awdi avea un singur lucru în cap. Să profite de oportunităţile oferite de o ţară în tranziţie. Să facă bani mulţi şi repede! Acum câţiva ani era unul dintre cei mai influenţi oameni de afaceri. Avea hoteluri, restaurante, investise în imobiliare şi construise un mall. Avea pe mână principala reţea de distribuţie a presei. Înţelesese un lucru: degeaba faci ziare dacă n-ai cum să le vinzi! Dar mai voia ceva. Rodipet avea 1.200 de chioşcuri. Voia pământul de sub ele! Aici nu i-a ieşit la socoteală. Azi, Hassan Awdi are o imagine total compromisă. Procurorii i-au pus în cârcă jumătate din Codul Penal. De frică, a fugit în ţara natală. I-au rămas cei doi fraţi "popriţi" de autorităţile române. Scăpătat, arabul s-a plâns la instanţele internaţionale. Judecata costă. Awdi zice că vrea să vorbească, dar spune nimicuri. Pufăie dintr-un trabuc cubanez "Romeo y Julieta". Pronunţă cuvinte grele: şpagă, şantaj, răzbunare..., dar niciun nume greu. Era să ne vedem la Istanbul, la Beirut sau Viena. Până la urmă l-am întâlnit pe Coasta de Azur, la Nisa, într-un hotel de lux, lângă plajă, unde o cameră single costă între 250 şi 600 de euro.
E punctual. Acum patru ani, ca să-i vorbeşti, trebuia să stai la coadă. Pe faţă i se lăţeşte un zâmbet à la Iliescu. "V-am adus alune libaneze! Aşa e obicei la cultura noastră!", se apleacă, smerit. Într-o sacoşă roşie are un maldăr de dosare. E însoţit de doi avocaţi francezi, de origine libaneză. Apărătorii săi fixează regulile: se pune întrebarea în engleză, se sfătuiesc în arăbeşte, se porneşte camera, e întrebat în română şi răspunde în aceeaşi limbă. Povestea se repetă de 20 de ori! După interviu, Hassan Awdi a dovedit un steak de vită imens, cu cartofi prăjiţi şi ruccola. Era în Ramadam, dar e scuzabil: "Călătorii sunt scutiţi de post!".
Recomandările noastre
