Evenimentul Zilei > Social > Soluţie anti-inundaţii: diguri cu bani privaţi
Soluţie anti-inundaţii: diguri cu bani privaţi

Soluţie anti-inundaţii: diguri cu bani privaţi

Investitorii particulari vor putea construi baze de agrement sau centrale hidroelectrice pe râuri, în zonele pe care le amenajează împotriva inundaţiilor.

Pentru că vistieria statului se goleşte pe zi ce trece, iar specialiştii executivului se aşteaptă ca în următorii ani să fie inundaţii cel puţin asemănătoare cu cele înregistrate în ultimii cinci ani, autorităţile vin cu o posibilă soluţie salvatoare: diguri construite cu bani privaţi.

Potrivit unui proiect al Ministerului Mediului şi Pădurilor, investitorii care vor concesiona zone inundabile şi vor investi pentru apărarea acestora de ape, le vor putea amenaja în aşa fel încât să-şi amortizeze investiţia şi să obţină profit într-un timp scurt.

În plus, statul va apela şi la credite bancare şi la fonduri europene pentru a combate viiturile.

50% din digurile concesionate, prost întreţinute

"Eventualii investitori privaţi vor concesiona amplasamente favorabile realizării unor astfel de lucrări, urmând a-şi recupera banii investiţi din asigurarea folosinţelor (de exemplu, vor putea realiza baze de agrement, centrale hidroelectrice sau ferme de acvacultură)", explică specialiştii Ministerului Mediului.

Cheltuielile pentru amenajarea anti-iunundaţii vor putea fi astfel amortizate. În prezent, există diguri concesionate de autorităţile locale, însă starea multora e proastă din cauza lipsei banilor.

"Jumătate dintre acestea nu au mai fost întreţinute pentru a putea face faţă unei viituri. Cei care le închiriază le iau pentru a face afaceri piscicole", au precizat surse din cadrul Administraţiei Naţionale Apele Române.

Bilanţ copleşitor

"Ne aşteptăm, în viitorii ani, la evenimente cel puţin la fel de dramatice ca acelea înregistrate pe parcursul anilor anteriori", se precizează în nota de fundamentare pe baza căreia s-a elaborat proiectul de hotărâre de guvern pentru aprobarea unui plan de prevenire şi diminuare a efectelor inundaţiilor.

Documentul arată şi alte surse de venit pentru amenajări: bani europeni, de la bănci, dar şi prin încheierea unor parteneriate public-privat.

Executivul a stabilit şi termene pentru amenajarea râurilor anti-inundaţii:

  • decembrie 2011 pentru evaluarea preliminatră a riscului la inundaţii,
  • decembrie 2013 pentru elaborarea hărţilor de hazard şi a riscului la inundaţii şi
  • 2015 pentru implementarea Planului de management al riscului la inundaţii.

Până una-alta, autorităţile au toate motivele să fie preocupate: "decontul" pentru inundaţiile din această vară este unul copleşitor.

Numai în judeţul Suceava, apele au făcut pagube în valoare de 83,8 milioane de euro, arată un bilanţ întocmit luna trecută. În această zonă, inundaţiile şi alunecările de teren au afectat 4.949 de case. În plus, au avut de suferit 151 de poduri, 23 de şcoli, două grădiniţe, un dispensar medical, şapte mănăstiri sau biserici, iar de pe 9.381 de hectare de teren agricol ţăranii abia vor putea culege câte ceva.

În judeţul Neamţ, pagubele depăşesc 131 de milioane de lei: 351 de locuinţe, 200 de kilometri de drumuri şi 7.210 hectare de teren agricol au ajuns sub ape. Valoarea pagubelor înregistrate în judeţul Bacău se ridică la 155 de milioane de lei.

Potrivit unui raport întocmit de Prefectura Bacău, 29 de case au fost complet distruse, 71 se află în pericol de prăbuşire, iar alte 882 au fost inundate. De asemenea, apele au distrus 166 de kilometri de drumuri judeţene, 576 de kilometri de drumuri comunale şi 139 de poduri, iar peste 3.900 de hectare de culturi au fost compromise.

PREGĂTIRI

Guvernul vrea prognoze mai precise

Întrucât s-a întâmplat în numeroase rânduri ca prognozele hidrografice şi cele meteorologice să nu se adeverească, executivul vrea ca buletinele emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi de Administraţia de Meteorologie să fie "rapide şi precise".

"Capacitatea rapidă şi precisă de prognoză privind zonele inundabile va permite coordonarea operaţiunilor de intervenţii în situaţii de urgenţă, prin minimizarea incertitudinilor în luarea unor decizii cu puternic impact social şi mediatic cum ar fi cea de evacuare a oamenilor, a animalelor şi a bunurilor, operaţie costitisoare şi nu întotdeauna confirmată de evoluţia factorilor hidro-metorologici. Se vor putea economisi, în acest fel, sume importante şi se va putea interveni, cu precizie, strict în zonele în care probabilitatea inun dării este semnificativă", se precizează în nota de fundamentare a proiectului.