Doamnele şi domnişoarele de toate vârstele fac coadă la „prăjit“ în saloanele din Capitală, chiar dacă razele ultraviolete le afectează grav sănătatea.

Au existat vremuri în care românii erau dependenţi de sucurile de la dozator, adorau tricourile second-hand şi îşi pierdeau banii la jocuri piramidale. Acum, o parte dintre ei traversează epoca solarelor, pe care le folosesc fără discernământ şi „după ureche“, cu o capacitate uluitoare de a ignora studiile medicale şi avertismentele emise de Societatea Română de Dermatologie.

În Bucureşti, o evidenţă numerică şi calitativă a tuturor saloanelor care oferă acest serviciu ar fi, la momentul de faţă, o provocare uriaşă, deoarece multe dintre acestea funcţionează, ca rotiseriile, printre blocuri.   Clientela e formată cu precădere din femei, care îşi fac programări pe care le respectă cu religiozitate, pentru că, la solar, totul se calculează în minute. Sub „bomba de lumină“ la care se supun, pielea se înroşeşte, se cojeşte şi ustură, dar dacă, în final, se înnegreşte, se poate spune că a meritat.

Bronzul bate studiile

În cartierul Drumul Taberei, spre exemplu, saloanele de înfrumuseţare, deschise la parter de bloc, au preţuri mici şi oferte promoţionale. În weekend, la cabina de bronzat stau la coadă femei şi fete care au şi uitat care este culoarea lor naturală. Studiile de specialitate le provoacă zâmbete suspect de naive. Nu au auzit de cercetarea suedeză, din 1994, care arată că riscul de a dezvolta melanom (tumoră malignă a pielii) este de şapte ori mai mare la cei care merg la solar de mai mult de zece ori pe an, în raport cu cei care nu folosesc solarul. Nici de studiile americane, din 2002, care raportează o creştere cu 75% a riscului de melanom dacă expunerea se face înainte de 20 de ani. Preţ de vară: 1,5 lei/ minut

La Reflex Studio, proprietara salonului, o tânără blondă şi tuciurie, spune că multe cliente vin aici trimise de medici: pentru fixarea calciului în oase şi prevenirea osteoporozei. „Unele vin prost informate şi cred că solarul duce la apariţia cancerului de piele“, afirmă Maria Alexandra, care e convinsă că, de fapt, totul este o chestiune de „tip de piele“.

Ca să ajungi la culoarea dorită, proprietara salonului din sectorul 6 recomandă în jur de cinci şedinţe, cu o zi de pauză, de la 3 la maximum 18 minute, precum şi folosirea cremelor acceleratoare. De la 1 februarie, minutul la solar costă 1,5 lei, iar fiecare a cincea şedinţă este gratuită. Clientele care nu par să aibă măcar 16 ani nu sunt încurajate să vină, pentru că tot ele sunt cele care cred că, la solar, pistruii dispar sau că, pentru rezultate rapide, pot face şedinţe de câte 20 de minute.

Proprietara are o piele mai bronzată decât actriţele din „Baywatch“ şi spune că foloseşte solarul de peste trei ani. „Am şi uitat care este culoarea mea adevărată! Mi-au apărut nişte aluniţe pe piept, dar la fel se întâmplă şi când stai la soare, nu?“ Radiaţii zilnice, cu programare Variaţiuni pe aceeaşi temă se găsesc şi la alte saloane din zonă, unde preţurile se calculează tot la minut, iar clientele sunt încurajate să considere solarul o practică de înfrumuseţare la fel de banală ca manichiura sau pensatul.

La studioul de bronzat Ergoline, de pe bulevardul 1 Mai, proprietara identifică sezonul de vârf pentru solar în lunile februarie şi iunie. „Practic, nu există limită de vârstă, avem cliente şi de 45 de ani, dar şi fete de liceu“, spune ea.

Aici, minutul de solar costă 1,5 lei, iar şedinţele durează între 8 şi 12 minute. Pentru că lămpile sunt puternice, clientele nu sunt încurajate să stea în cabină mai mult de 16 minute şi sunt sfătuite să citească regulamentul de folosire corectă a solarului. Totuşi, ea recomandă o pauză de câte o zi între şedinţe.

La salonul Why Not, vizavi de Piaţa Drumul Taberei, întrebarea dacă vizita la solar nu ar trebui făcută după un consult dermatologic stârneşte o plictiseală amestecată cu iritare: „Reveniţi cu un telefon, dacă vreţi programare. Dacă vă hotărâţi, puteţi face şedinţe în fiecare zi, de la 4 la 16 minute“. În weekend, aglomeraţia de aici vorbeşte de la sine despre o nouă isterie, despre o nouă modă, care circulă cu repeziciunea unui virus.

"Am şi uitat care este culoarea mea adevărată! Mi-au apărut nişte aluniţe pe piept, dar la fel se întâmplă şi când stai la soare, nu?" - Maria Alexandra, proprietară Reflex Studio „COD ROŞU“ Dermatologii blamează bronzarea forţată

Organizaţiile profesionale ale dermatologilor din întreaga lume avertizează asupra riscurilor expunerii la ultraviolete, incidenţa cancerelor de piele crescând alarmant în ultimii zece ani. S-a constatat că una din cinci persoane face cancer de piele în timpul vieţii şi una din zece moare, în fiecare oră, din cauza teribilei boli. De aceea, se recomandă ca oamenii să se protejeze când sunt nevoiţ i să stea la soare şi să nu se expună suplimentar la ultraviolete artificiale.

Practic, bronzarea forţată poate fi comparată cu rumenirea pieliţei de pui, la cuptor. Radiaţiile UV sunt cancerigene pentru că denaturează ADN-ul din celulele pielii, determinând anomalii de multiplicare celulară.

Dincolo de aspectul estetic, bronzarea pielii constituie o suferinţă produsă organismului cu bună ştiinţă, avertizează Mihaela Leventer, preşedintele Societăţii Române de Medicină Estetică, care ar instaura oricând „cod roşu“ în ceea ce priveşte solarele din România, despre care spune că pot fi deosebit de periculoase. Multe dintre aparatele care funcţionează la noi sunt achiziţionate la mâna a doua din ţări în care moda s-a schimbat, fiind aduse aici fără verificarea şi calibrarea periodică a lămpilor ce emit energia luminoasă“, afirmă Leventer. Cancer, riduri, cataractă

Românii, în contratimp cu moda şi încă neinformaţi, descoperă solarul când acesta tocmai a căzut în dizgraţie. Leventer crede că doamnele din ţara noastră nu sunt suficient de informate ori de responsabile, pentru că nu iau în serios avertismentele medicale. „Nu putem vorbi de un curent alarmist, ci doar de unul de avertizare. Atenţie, stând la solar veţi face un cancer de piele, mai devreme sau mai târziu!“, adaugă Mihaela Leventer.

Conferenţiar doctor George- Sorin Ţiplica, medic dermatolog şi director ştiinţific al Spitalului Clinic „Colentina“, nu are nici măcar un cuvânt de laudă pentru solar. „Expunerea pe termen lung poate determina fotoîmbătrânire (apariţia ridurilor, scăderea elasticităţii pielii, pigmentare neregulată), cancer de piele sau modifică ri oculare (keratită, cataractă, cancer ocular)“, afirmă acesta.   Medicii avertizează că o persoană care foloseşte solarul se expune unui risc mai mare cu 15% de a dezvolta cancer cutanat sau ocular. Mai mult, dacă expunerea la solar are loc înainte de vârsta de 35 de ani, riscul creşte cu 20%. UTILE Mituri, riscuri, sfaturi E adevărat că razele ultraviolete (UV) stimulează sinteza vitaminei D3, esenţială pentru fixarea calciului şi prevenţia osteoporozei, dar două plimbări pe săptămână, prin parc, de câte un sfert de oră, asigură aceleaşi beneficii, fără niciun risc. George-Sorin Ţiplica şi Alina Pârvu subliniază că astfel de mituri sunt numeroase, mai ales dacă la mijloc sunt şi interese economice. „De exemplu, cel în care se afirmă că solarul poate fi folosit înainte de expunerea la soare, pentru a evita arsura solară. Afirmaţia e neadevărată. Bronzul oferit de solar echivalează cu un factor de protecţie solară (FPS) = 2-4. Reamintim că protecţia împotriva UV e eficientă pentru FPS = 15“, precizează Ţiplica. Pentru persoanele care nu se pot lipsi nici în ruptul capului de solar, doctorii recomandă: folosirea ochelarilor de protecţie în timpul expunerii, care trebuie să fie de cât mai scurtă durată, cu pauză de 48 de ore şi, în concordanţă cu fototipul pielii, utilizarea cremelor hidratante şi a antioxidanţilor, precum şi efectuarea unui consult dermatologic. Totuşi, cei mai mulţi sunt de părere că această practică de înfrumuseţare trebuie evitată dacă există precedente de melanom în familie, dacă persoana respectivă are deja leziuni canceroase sau precanceroase ori foloseşte concomitent medicamente fotosensibilizante, precum antibiotice, hipotensive, antidepresive sau antiinflamatoare. UVA & UVB Fizica şi metafizica razelor ultraviolete

Lămpile din saloanele de bronzat utilizează aproximativ 95% UVA şi 5% UVB. În termeni „populari“, mecanismul de funcţionare al solarului, comparativ cu cel al soarelui, se diferenţiază prin faptul că radiaţiile UV stimulează pigmentarea prin creşterea producţiei de melanină, pigmentul care determină culoarea pielii. UVA oxidează melanina preexistentă în piele, ceea ce duce la un bronz rapid, dar de scurtă durată. UVB cresc producţia de melanină, producând o bronzare întârziată (apare la 72 de ore după expunere), dar care asigură o protecţie mai bună a keratinocitelor. Astfel, bronzul obţinut la solar este determinat mai ales de UVA, care, având lungime de undă mai mare decât UVB, pătrund mai adânc în tegument, distrugând dermul şi determinând fotoîmbătrânirea precoce a pielii.