"Este greu de crezut că PNL va renunţa la pretenţia de a păstra funcţia de premier. Astfel, şansele ca Alianţa D.A. să renască din propria-i cenuşă sunt tot mai mici".
Liberalii au condiţionat intrarea la guvernare alături de PDL de păstrarea funcţiei de premier. La începutul negocierilor pentru formarea viitoarei majorităţi, pretenţia lor semăna cu o tactică de negociere. Părea că PNL-iştii ridică ştacheta foarte sus, pentru ca, în cadrul negocierilor cu PDL-iştii ce aveau să vină, să aibă de unde să scadă.
După primele runde de discuţii, liberalii au rămas pe poziţii. Lipsa lor de flexibilitate a fost un lucru anticipat de mulţi. Oamenii lui Tăriceanu au jucat în forţă, conştienţi fiind că PDL-iştii au mai multă nevoie decât ei să ajungă la guvernare. Ca să-şi întărească poziţia înainte de negocierile cu PDL, majoritatea liderilor PNL au acreditat, în public, ideea că opoziţia nu este o variantă dezastruoasă pentru partidul lor. Chiar şi baronii liberali, al căror succes în afaceri depinde de rămânerea la guvernare, mai ales pe timp de criză, au insistat ca PNL să refuze intrarea la guvernare. Unii au insistat că o alianţă de guvernare PDLPSD trebuie încurajată, deoarece liberalii s-ar putea hrăni electoral din „refacerea FSN-ului“ şi i-ar permite să se poziţioneze ca unic partid al dreptei.
După discuţiile despre formarea viitorului guvern, din acest weekend, este din ce în ce mai evident că liberalilor le este imposibil să renunţe la funcţia de premier. Pentru a accepta să intre la guvernare, liderii PNL trebuie să fie siguri că vor rămâne acolo în următorii patru ani, nu doar anul viitor, având în vedere că Traian Băsescu are nevoie de ei doar până la alegerile prezidenţiale. Pentru PNL, funcţia de prim-ministru este suprema garanţie că nu vor fi aruncaţi peste gardul Palatului Victoria, după ce actualul preşedinte va fi câştigat al doilea mandat. În 2009, când efectele crizei economice mondiale vor fi resimţite de fiecare român în parte, preşedintelui îi va fi imposibil să reia războiul cu PNL. Dacă va continua să fie un şef de stat conflictual şi va refuza să facă echipă cu viitorul guvern, pentru a menţine economia pe linia de plutire, Băsescu va pierde multe voturi, iar al doilea mandat de preşedinte ar putea fi pus serios în pericol.
După alegerile prezidenţiale, însă, armistiţiul cu PNL poate fi oricând încălcat. În 2012 vom avea din nou alegeri parlamentare, iar conflictul Băsescu-PNL va reizbucni cu siguranţă, pentru că cineva va trebui să deconteze politic efectele crizei economice. Liberalii au supravieţuit „Primului Război Traian“ pentru că au avut şefia guvernului şi au putut să dea poporului pâine, în timp ce Băsescu oferea circ. Păstrarea funcţiei de premier le oferă siguranţa că vor supravieţui şi „Celui de-al doilea Război Traian“. Liberalii vor avea, astfel, garanţia că PDL nu-i va alunga de la guvernare, aşa cum a procedat Călin Popescu-Tăriceanu cu oamenii lui Băsescu, în aprilie 2007.
În aceste condiţii, este tot mai greu de crezut că PNL va renunţa la funcţia de premier. Cum nici PDL nu-şi permite să cedeze această poziţie în faţa partidului clasat pe locul al treilea în alegeri, având în vedere miza mult prea mare a acestei funcţii, şansele ca Alianţa „Dreptate şi Adevăr“ să renască din propria-i cenuşă sunt tot mai mici, dacă nu cumva tind către zero.
Ciliţi şi:
PSD negociază puterea cu PDL şi opoziţia cu PNL Boc aşteaptă un telefon de la Tăriceanu EDITORIALUL EVZ: Sorin Oprescu, salvatorul PNL SENATUL EVZ: Unde-au dispărut maneliştii?
Recomandările noastre
