Cunoscut şi sub numele de Paisie Velicicovski, Sfântul Paisie de la Neamţ s-a născut la 21 decembrie 1722 ca fiu al protopopului Ioan din Poltava, primind la botez numele Petru.
A fost tuns în monahism la Muntele Athos, unde a stat 17 ani. Ajuns în ţările române, Paisie va primi în dar de la voievodul Constantin Moruzzi Mănăstirea Neamţ. Numărul vieţuitorilor nemţeni s-a ridicat la 700, între care erau moldoveni, munteni, transilvăneni, ruşi, ucrainieni, bieloruși, greci, bulgari, sârbi şi chiar foşti necreştini trecuți la ortodoxi. În anul 1791, Paisie a fost hirotesit arhimandrit de către arhiepiscopul Ambrosie Serebrenikov.
Pe 15 noiembrie 1794, Paisie a trecut la cele veşnice şi a fost îngropat în biserica mare a mănăstirii Neamţ. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse l-a canonizat în 1988. În şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 20 iunie 1992, s-a hotărât generalizarea cultului Cuviosului Paisie de la Neamţ şi în Biserica noastră.