Cred că niciodată în istoria lor postdecembristă nu şi-au dorit partidele româneşti să fi avut capacitate ceva mai bună de prognoză economică, să poată şti când se încheie naibii criza asta.
PDL, ca să vadă când face remanierea, pe care o aşteaptă cu nerăbdare aripile B şi C din partid. Numai că nu poţi să te rişti să-i dai jos pe Boc şi pe miniştrii actuali doar ca să compromiţi politic şi garniturile de rezervă ale partidului, strânse ciucure prin teritoriu în jurul câte unui potentat local (vezi Constanţa, Braşov).
PSD, ca să ştie când depune moţiunea de cenzură câştigătoare - cu alte cuvinte, când e cazul să scoată lozul la greu pentru a cumpăra suficienţi deputaţi şi senatori pentru ca aceasta să treacă. Dar ce te faci dacă le dai alora funcţii, alocări în bugetul pe 2011 şi tot ce îşi mai doreşte inimioara lor, instalezi guvernul cu Ponta, Dragnea & Co iar după aia te pomeneşti cu o frumuseţe de criză de tip W, după cum ne tot predică dnii Krugman, Stieglitz şi alţi laureaţi cu ego mai umflat decât reputaţia?
Merită să te rişti să intri la guvernare acum, când nu se ştie ce va fi, sau să mai aştepţi niţel să fii sigur că moşteneşti o ţară pe creştere, nu pe scădere? Că Băsescu nu e prost să provoace anticipate, ci va numi mintenaş în funcţie oamenii propuşi de partid la guvernare. Dar dacă mai aştepţi, cum îi ţii în frâu pe şefii teritoriali, cărora le-a secat de tot bugetul de atâta opoziţie?
Ne puteți urmări și pe Google News
PNL nu-şi pune mari probleme, pentru că strategia sa este doar o variantă derivată din cea a PSD, fără de care oricum nu intenţionează să guverneze. Ţinta lor pare să fie proiectarea lui Crin Antonescu în prezidenţialele din 2014, iar până atunci conservarea acestuia în postura de primadonă care emite triluri puternice, dar numai din când în când, ferindu- se să apară prin preajma vreunui sindicat, discuţie cu FMI sau alt loc unde s-ar putea schiţa vreun plan concret de acţiune.
De partea cealaltă, guvernul pare că s-a îngropat în tranşee, ca poporul român în bordeie, când aştepta să treacă valul năvălirilor barbare: cam cu aceeaşi viziune şi voinţă de victorie. Aflat departe de ţară zilele trecute, nu mi-a venit să cred când am citit pe internet cum vor ei să combată evaziunea: punând populaţia să colecţioneze bonuri fiscale, ca să facă o mare tombolă la sfârşit de an.
N-am idee din ce zări albastre au împrumutat conceptul, care cică sar aplica şi prin alte părţi. Atâta pot să vă spun: din experienţa mea, în prezent nu văd mare diferenţă în emiterea de bonuri fiscale între România şi, să zicem, Ungaria sau Italia. Unde primesc bon în aceste ţări (supermarket, benzinării, magazine de cărţi, dentist etc.) primesc şi la noi; unde nu primesc bon în România (pieţe de legume şi fructe, chioşcuri mici de ziare şi tutun, frizerie, instalator) nu primesc nici în Europa de Vest.
Nu aceste servicii mărunte fac diferenţa de PIB între noi şi ei. E drept că în România ele reprezintă poate ceva mai mult din piaţa totală de bunuri şi servicii, proporţional, însă prin metodele de estimare a PIBului sunt deja luate în calcul. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care nu cred că România poate să-şi propună să colecteze 40% din PIB sau peste, ca în Vest, cum clamează mulţi strategi ai cheltuirii de bani publici.
Pur şi simplu în structura economiei noastre componentele greu fiscalizabile, sau de-a dreptul nefiscalizabile, sunt mai mari decât acolo. Trebuie ca lucrurile să mai evolueze natural pentru ca barterul, iarmarocurile, autoconsumul rural şi activităţile marginale de vânători-culegători la marginea marilor oraşe să scadă, iar locul lor să fie luat de slujbele impozabile. Între timp, guvernul ar face bine să se ocupe de acele elemente care chiar pot fi taxate ca în Vest, cum ar fi proprietatea imobiliară peste o anume valoare sau resursele minerale.
Iar cei care cred că, fie şi cu aceste reforme aplicate, am putea în stadiul şi structura economică actuală finanţa un stat al bunăstării ca în Germania sau măcar ca în Ungaria (cu doar 10% din populaţie în rural, faţă de 45% la noi), sunt neinformaţi sau rău intenţionaţi. Da, nu putem fiscaliza societatea în aceeaşi măsură ca ei, ceea ce e bine - trebuie să avem impozite mai mici (şi, în bună parte, le avem). Dar atunci, cu resurse publice de ţară în curs de dezvoltare, nici nu putem cheltui ca una dezvoltată.
N-am convingerea, după ce am văzut în trecut, că oricare din variantele politice înşirate mai sus - PSD, PNL sau PDL-iştii de rezervă - şiar dori să ia puterea ca să rezolve problemele şi să explice oamenilor această dilemă. Mai curând mi se pare că sunt cu toţii un grup de copii care au ieşit în curte de teamă că a luat foc casa şi abia aşteaptă s-o stingă cineva ca să înceapă să se joace iar cu chibriturile.
Recomandările noastre
