Clasele a III-a şi a IV-a de la Şcoala nr. 3 din oraş sunt împărţite în funcţie de rasă: românii într-o parte, romii în cealaltă.

Ani buni, la Şcoala numărul 3 "Constantin Brâncoveanu", din Babagad, copiii au fost separaţi: românii în clasele lor, romii în altele. La baza sistemului care se perpetua de la an la an se aflau părinţii care, la începutul toamnei, veneau şi cereau conducerii să nu le trimită copilul la clasa de romi. Uneori, dorinţa de separare a acţionat din ambele sensuri. Acum, în clasa I B, cei 10 români şi 14 romi învaţă cot la cot. Este al doilea an în care proaspeţii elevi au fost distribuiţi echilibrat din punct de vedere etnic.

"Încercăm să diminuăm fenomenul acesta de segregare. În prezent, fenomenul nu se mai produce la nivel de înscriere la şcoală", spune Alex Aneste, directorul şcolii începând cu anul 2009. "Le-am spus părinţilor la începutul anului să nu se aştepte să facem clase numai cu români. De obicei, ameninţau că îşi mută copiii la Şcoala nr. 1, dar le-am spus că şi-acolo e la fel", continuă el.

"S-ar supăra părinţii dacă îi amesteci"

În prezent, orice director care ar împărţi copiii de clasa I sau a V-a în funcţie de etnie ar încălca legea. Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării din 2007 interzice segregarea, văzută ca "o formă gravă de discriminare" ce are "consecinţe negative asupra accesului egal al copiilor la o educaţie de calitate" şi care încalcă "demnitatea umană".

Dar segregarea continuă să existe. De pildă, la Babadag, clasele a III-a şi a IV-a sunt în continuare separate pe etnii, după modelul practicat până acum câţiva ani. "S-ar supăra părinţii dacă îi amesteci. Nu este prudent acum. E greu să îi desparţi, e chestie de obişnuinţă", arată Aneste. Cel mai probabil, dacă aceste clase ar fi reîmpărţite, părinţii ar ameninţa că îşi vor muta copiii de la şcoală. Situaţie pe care Aneste vrea să o evite deoarece instituţia e finanţată în funcţie de numărul de elevi.

Copiii romi au un decalaj mare de acumulare a materiei

"Am avut la clasa a IV-a cazul unei mame care voia să-şi mute copilul dintr-o clasă cu numai trei români. Voia la clasa cu români. A zis că, dacă nu-i îndeplinim cererea, o să solicite mutarea copilului, dar până la urmă a renunţat", povesteşte directorul.

Pe de altă parte, şi părinţii romi aveau anumite cerinţe. "Când sunt chemaţi la grădiniţă, părinţii vor ca fiul sau fiica lor să fie în grupă cu fratele, cu verişorul. Nu vor să accepte distribuirea pe grupe de vârstă. Refuză, iar copiii rămân acasă. Când ajung la şcoală, ne chinuim un an cu ei pentru că nu au grădiniţă", explică Aneste. Acesta este unul dintre motivele pentru care progresul copiilor romi este foarte lent.

"În clasa I, ei abia învaţă să stea în bancă, să socializeze, regulile de igienă, de folosire a caietului. În clasa a II-a încep să înveţe litere şi calcule simple până la 10. Alţii învaţă până la 20, dar mai mult adunări, nu scăderi. Sunt rare cazurile de copii romi care citesc în clasa a II-a", explică învăţătoarea Lăcrămioara Tudor, de la clasa a III-a B a şcolii din Babadag.

Păzeşte maşina tatălui şi nu vine la şcoală

Ea este învăţătoare la o clasă cu 18 români şi trei romi. Au fost şase, dar trei au abandonat şcoala: părinţii lor făceau comerţ şi îi luau cu ei prin ţară. În aceste cazuri, şcoala nu are ce să facă, iar clasele ajung şi mai dezechilibrate din punct de vedere etnic. Nici doi dintre cei trei copii romi rămaşi la şcoală nu au o viaţă mai aşezată. "Păzesc maşina în timp ce tata cumpără marfă", spune Pandele.

Tatăl lui face comerţ şi se duce câte o săptămână în Bucureşti pentru a cumpăra haine din Europa. La stilul de viaţă nepotrivit studiului se adaugă, de multe ori, sărăcia: un alt băiat din clasa a III-a B, Kemal, a stat acasă câteva zile pentru că îşi rupsese la fotbal singura pereche bună de adidaşi.

Situaţia cea mai gravă este însă cea în care se regăsesc fetele rome. Rar ajung până în clasa a VI-a deoarece "sunt furate" până atunci, spune Aneste. "Miau luat o fată care în clasa a III-a scria şi citea - a fost cumpărată. Locuieşte acum într-o vilă cu etaj lângă poştă. Nu s-a mai întors la şcoală. N-avea 11 ani când au măritat-o", spune şi Tudor. În schimb, băieţii petrec ceva mai mult timp în şcoală deoarece vor să termine clasa a VIII-a ca să îşi poată lua permisul de conducere.

"Romii săraci sunt cei care învaţă în clase segregate"

Potrivit cercetătorului Mihai Surdu, research manager la Roma Education Fund, o organizaţie internaţională cu sediul central la Budapesta, segregarea etnică din România se suprapune, în mare măsură, cu segregarea socio-economică: "Specificul segregării romilor în sistemul de învăţământ românesc este deopotrivă unul etnic şi de statut social. Romii săraci sunt cei care învaţă în şcoli sau clase segregate. Romii care au o situaţie materială bună nu au, de regulă, probleme în a-şi înscrie copiii în şcoli publice de elită sau în şcoli private".

Unul dintre mecanismele segregării este organizarea unor clase de elită versus clase slabe, mai arată Surdu. De asemenea, cercetătorul consideră că părinţii români sunt reticenţi în a-şi trimite copiii la o şcoală de romi nu neapărat din cauza etniei, cât a calităţii slabe a educaţiei în unitatea de învăţământ res pectivă: "Ce părinte (rom sau român) nu doreşte pentru copilul său să înveţe într-un mediu primitor, securizant şi în care să dobândească noi deprinderi şi abilităţi?".

CLASE DUPĂ CULOAREA PIELII

Două treimi din şcoli ignoră ordinul antirasial

Începând cu anul şcolar 2007-2008, prin Ordinul 1540 al Ministerului Educaţiei, a fost interzisă formarea claselor I şi a V-a segregate, care să aibă preponderent numai elevi romi. Singura situaţie acceptată este cea a claselor bilingve (română - romani sau maghiară - romani). Însă, potrivit unui studiu din 2008 al cercetătoarei Laura Surdu, în colaborare cu Romani Criss şi UNICEF, realizat în 134 de şcoli din Bucureşti şi judeţele Alba, Botoşani, Braşov, Dolj, Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Neamţ şi Sălaj, ordinul este ignorat în două treimi din unităţile de învăţământ.

De asemenea, 57% dintre profesorii din şcolile segregate erau navetişti, iar 20% dintre profesorii din aceste şcoli nu erau titulari. Pe de altă parte, se ajunge la cazuri de segregare din cauza înscrierii întârziate a copiilor romi la şcoală, conform raportului pe 2009 al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice. De asemenea, segregarea este adesea şi rezidenţială: comunităţile compacte de romi îşi trimit copiii la cea mai apropiată şcoală.

Citiţi şi:

• Ţiganii în România: captivi într-o lume paralelă
• Un român din cinci ar vrea ca romii să dispară
• Românii le pun romilor lenevia-n frunte | VIDEO