Circa 44 milioane de oameni din statele în curs de dezvoltare au devenit săraci din cauza scumpirii alimentelor, în ultimele opt luni, potrivit calculelor Băncii Mondiale. Preţurile alimentelor se apropie de nivelurile din anul 2008, când au atins maxime istorice şi au generat proteste în unele ţări.
"Preţurile alimentelor la nivel mondial cresc la niveluri periculoase şi ameninţă zeci de milioane de oameni săraci din întreaga lume", a declarat Robert Zoellick, preşedintele Băncii Mondiale, într-un comunicat al instituţiei.
Potrivit oficialului, "preţurile ridicate au împins deja spre sărăcie milioane de oameni şi îi afectează pe cei mai vulnerabili, care cheltuie mai mult de jumătate din venitul lor pe mâncare".
Conform ultimului index al preţurilor alimentelor publicat de Banca Mondială, preţurile au crescut cu 15% între octombrie 2010 şi ianuarie 2011. Ele au crescut cu 29% faţă de nivelul din anul anterior şi sunt cu doar 3% sub maximele din 2008.
Grâul, în topul creșterii prețurilor
Dintre cereale, cel mai mult a crescut preţul grâului. Acesta s-a dublat în perioada iunie 2010-ianuarie 2011. Preţurile la porumb sunt cu aproximativ 73% mai mari.
Orezul, vital pentru multe ţări sărace din lume, s-a scumpit într-un ritm mai lent decât alte cereale.
Potrivit indexului preţurilor alimentelor, creşterea numărului persoanelor cuprinse de sărăcia extremă (sub 1,25 dolari SUA pe zi) înseamnă o malnutriţie mai mare, în condiţiile în care oamenii mai săraci mănâncă mai puţin şi sunt constrânşi să cumpere mâncare mai ieftină şi mai puţin nutritivă.
Ce şanse are România Printre principalele cauze care generează scumpirea alimentelor se numără creşterea cererii din partea ţărilor în dezvoltare cu o populaţie numeroasă precum China şi India, condiţiile meteo nefavorabile în zonele producătoare de alimente şi chiar secătuirea solurilor.
În aceste condiţii, România, care are o suprafaţă mare de terenuri nelucrate, ar putea beneficia de pe urma scumpirii alimentelor.
Însă companiile aşteaptă subvenţii de la stat, iar oficialii guvernamentali arată cu degetul la privaţi, astfel încât perspectivele sunt sumbre.
Recomandările noastre
