Un controversat parc tematic din Mexic  le ofera turistilor amatori de senzatii tari posibilitatea de a se pune in pielea imigrantilor ilegali care forteaza granita cu Statele Unite. Inarmati cu lanterne si bocanci rezistenti, turistii trebuie sa fie dispusi sa se tarasca prin tufisuri, sa traverseze inot rauri sau sa alerge kilometri intregi pe camp.

In schimbul sumei de 150 de pesos (circa 15 dolari), ei petrec o noapte „de neuitat” in Parcul Eco Alberto, in stilul milioanelor de imigranti mexicani care si-au riscat viata pentru a ajunge pe taramul fagaduintei.

Pe o noapte rece fara luna si cu ploaie marunta, membrii grupului inainteaza greu de-a lungul unui canion, atenti sa-si tina echilibrul in noroiul gros pana la glezne. Din departare se aud din ce in ce mai tare sirenele, iar ghidul lor, cunoscut doar sub porecla „Poncho”, le cere sa mearga mai repede: „Vamos! Grabiti-va! Acum apar granicerii”.

La ora 2.00, dupa ce au escaladat ziduri si s-au ascuns in tuneluri au ajuns in remorca unei camionete, care si-a croit mai departe drum printr-un lan de porumb.

Cei aproape 20 de oameni nu sunt imigranti, ci turisti cu venituri consistente, care ar putea lua oricand avionul catre SUA. Ei s-au lasat convinsi de brosurile publicitare ale parcului tematic, in care figureaza indemnuri de genul: „Amuzati-va pe seama granicerilor!” sau „Faceti din trecerea granitei un sport extrem”.

Organizatorii sunt membrii unei comunitati indigene din Ixmiquilpan, regiune situata la 1.100 kilometri distanta de granita cu SUA. Ei au o experienta vasta in imigratia ilegala deoarece aproape 90a dintre membrii comunitatii au ajuns in SUA, majoritatea in Las Vegas.

Nimic nu egaleaza realitatea

Decanul de varsta al comunitatii Hnahnu, Luis Santiago Hernandez, a trecut de cinci ori granita cu SUA. El spune ca, oricat s-au straduit sa redea o experienta autentica pentru turisti, acestia nu traiesc nici 10 la suta din experienta reala. Existenta parcului este aspru criticata de unele asociatii americane de ajutorare a imigrantilor, care spun ca suferinta unor oameni disperati nu ar trebui speculata comercial.