Dezbinare totală în comuna Saligny, unde se va construi depozitul pentru deşeurile de la Cernavodă: unii zic că nu se tem, alţii spun că vor creşte vinetele cât şura.
Comuna Saligny, o aşezare constănţeană vecină cu Cernavodă, mai are puţin şi dă în clocot. Cei 2.500 de locuitori nu mai au linişte de când au aflat că la marginea satului se va construi un depozit uriaş în care vor fi înmagazinate "resturile radioactive de la Atom". Aşa numesc ei Centrala Nucleară de la Cernavodă, al cărui prim reactor se află la numai 500 metri de hotarul comunei. "Ce-au păţit japonezii nu-i nimic. Noi păţim mai rău!" Pe uliţele prăfuite ale satului sau la cârciuma de la şoseaua naţională, oamenii întorc subiectul pe toate părţile.
Mulţi dintre ei lucrează la "Atom" sau au rude "atomiste" alţii trăiesc din ce muncesc în propria grădină sau de pe urma celor câteva animale pe care le au în ogradă. Terenurile agricole sunt puţine, pentru că satul este aşezat pe dealuri pietroase, abrupte, care împiedică orice cultură. Acum, localnicii au aflat că autorităţile române au decis că satul lor este cel mai nimerit loc pentru amplasarea unui depozit de deşeuri slab şi mediu radioactive care vor fi transferate de la Centrala Nucleară Cernavodă.
E iureş în Saligny, mai ales în Ştefan cel Mare, satul învecinat cu "Atomul". Degeaba încearcă să-i convingă primarul Gabriel Tătulescu, fost angajat timp de 20 ani al Centralei, că depozitul de deşeuri nu va prezenta niciun pericol: "Dimpotrivă, vom avea o mulţime de avantaje, apă, canalizare, energie termică ieftină, drumuri asfaltate". Cei mai mulţi nici nu vor să audă. Nu se sfiesc de prezenţa primarului, care ne face turul satului şi ne arată viitorul amplasament al depozitului.
"Ce faci, mă, Gabi, încerci să ne convingi dacă vii cu presa după tine?", i se adresează Florin Gheorghe, în timp ce-şi tunde capra. "Nu e în regulă, e prea aproape, şi aşa avem bomba lângă noi, pe noi şi aşa ne radiază reactorul unu, reactorul doi, numai spun, când va scăpa, şi ce au păţit japonezii noi păţim mai rău".
Cunoscătorii recomandă: "Să se facă!"
Satul are case sărăcioase, grădini mici şi uscate, uliţele pietruite sunt pline de praf, doar primăria, biserica şi şcoala cu clasele I-IV arată mai îngrijit. În mijlocul zilei, aşezarea pare pustie. Din loc în loc, în zone umbrite de copaci, pasc măgăruşi. Dinspre cârciuma satului se aude gălăgie.
Oamenii stau la un pahar de vorbă despre ce altceva decât depozitul de deşeuri. Nea Ion Antohie, pensionat de la " Atom", încearcă să le explice "ca un cunoscător ce sunt" că depozitul de deşeuri nu e periculos: "Părerea mea e că acest depozit este binevenit , pericolul este în Centrală, nu depozitul ăsta, lumea nu ştie, că n-a lucrat acolo". Bătrânul este trimis la plimbare de tanti Mărioara: "Bine că ştii tu, nu e bine, nu e bun, nu mai facem o legumă, nu mai facem nimic în curte, suntem vai de capul nostru cu atomul ăsta aici".
Dar, în calitatea lui de "fost agent de pază la reactorul 1", intervine preţios Alexandru Caţă: "Se poate construi depozitul dar, şi subliniez, rămâne la aprecierea fiecărui cetăţean".
Cel mai vehement este însă nea Mircea Ion "născut, crescut în Saligny, nu ca veneticii ăştia".
Bătrânul, supărat că pe el nu l-am întrebat, vine după noi să ne lămurească: "Nu sunt de acord, că destule belele ne-a făcut centrala asta, nu mai avem pomi în grădină, nu mai avem o fructă pentru copii, depozitul ăsta o să ne aducă necazuri şi mai mari, să-l ducă pe pustii, unde-o vrea...".
Oamenii dezbat, dar forajele s-au şi făcut
Primarul Gabriel Tătulescu nu pare deranjat de opoziţia localnicilor: "Ba chiar e bine, doar aşa voi putea negocia strategia de dezvoltare a comunei cu Agenţia Nucleară, nu vom ceda uşor, suntem aşezare nucleară şi ca peste tot în lume trebuie să obţinem o mulţime de facilităţi pentru comunitate, ca să nu mai spun că vom face şi referendum local". Se pare însă că "jocurile sunt demult făcute". Pe amplasamentul viitorului depozit se văd urme de foraje de unde s-au luat demult probe de apă şi de sol.
Primarul spune că, de fapt, amplasamentul a fost decis încă dinainte de '89, pe vremea lui Ceauşescu: "Uitaţi aici plăcile de beton suprapuse care au fost aşezate pentru a se vedea cât de tare se tasează solul argilos de aici. Până şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică de la Viena a avizat amplasamentul de aici, tocmai de aceea garantez că nu va fi niciun pericol pentru populaţie".
CUM ARATĂ
O groapă de gunoi ceva mai specială
Ce înseamnă deşeuri slab şi mediu radioactive ne lămureşte Vasile Simionov, inginerul-şef al Centralei Nucleare Cernavodă: "Este vorba de acele materiale produse în activităţile de exploatare pentru care nu s-a întrevăzut o întrebuinţare economică ulterioară: lavete, combinezoane, saci de plastic, componente de echipamente, vane, robineţi, bucăţi de ţeavă, orice material solid care a fost în zona activă sau în zona de potenţială contaminare sau iradiere.
Cu excepţia zonei active în care sunt deşeurile înalt radioactive şi care sunt depozitate în Depozitul Intermediar de Combustibil Ars (uraniul şi apa grea) din incinta Centralei Nucleare". Până la construirea depozitului de la Saligny, deşeurile slab şi mediu radioactive rămân în incinta Centralei.
DEŞEURI ÎMBETONATE
Depozitul se va umple treptat până în 2110
ÎN CELULE. Materialele solide din Centrala Nucleară vor fi băgate în capsule peste care se va turna beton
"Stăpânul" viitorului depozit de la Saligny este Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive, al cărei preşedinte, Ion Năstăsescu, dă asigurări că se lucrează după cerinţele şi cu respectarea strictă a tuturor normelor din domeniul nuclear. El spune că, până la această oră, s-a obţinut doar certificatul de urbanism pentru întocmirea PUZ-ului în vederea construirii depozitului, semnat de primarul comunei Saligny.
"Avem nevoie de acordul populaţiei, vom face dezbateri, să se înţeleagă că este o lucrare extrem de robustă, sigură, că nu vom lăsa generaţiilor viitoare o pacoste" susţine specialistul. El a explicat că deşeurile solide de la Centrale "vor fi îmbetonate în module care vor fi transferate la depozitul de la Saligny, aceste module vor fi depuse pe trei nivele în nişte celule. Vor fi în total 64 de celule, primele opt vor fi date în folosinţă în 2019 şi apoi, pe rând, până în 2110, când va fi închis."
Recomandările noastre
