Cartea Yasminei Reza si personajul sau, Nicolas Sarkozy, provoaca dezbateri aprinse: vor fi sau nu in cursa pentru ravnitul Premiu Goncourt?

Inchipuiti-va o emisiune de telerealitate relatata de un scriitor. Cel spionat, zi de zi, este un candidat la presedintie. „L’aube le soir ou la nuit” („In zori, seara sau noaptea”) de Yasmina Reza e una dintre aparitiile editoriale eveniment ale acestei toamne literare franceze.

Evenimentul literar imbratiseaza unul politic. Nicolas Sarkozy, presedinte de 100 de zile si personajul real al cartii, ramane in continuare, prin stilul sau, omul-eveniment al tarii sale.

Un scriitor pentru un presedinte

In toamna lui 2006, Nicolas Sarkozy accepta ca Yasmina Reza, actrita si scriitoare de succes, sa-l urmareasca pas cu pas in campania electorala, in cursa prezidentialelor. Miza era o carte pe care vedeta-dramaturg, cu piese jucate in toata lumea, voia s-o scrie in toata libertatea, castigata chiar inaintea jurnalistilor, ramasi de multe ori la usa unor intrevederi la care Yasmina Reza avea acces.

„In zori, seara sau noaptea”, de-abia aparuta, la sfarsitul verii, in 100.000 de exemplare, la Editura Flammarion, pare a fi in cursa pentru prestigioasele premii literare franceze acordate in fiecare toamna.

In Franta exista aceasta moda „literara”: despre presedinti se scriu inca in timpul mandatului, „hagiografii” intregi. Volumul Yasminei Reza este insa greu de incadrat intr-o specie literara: nu e nici jurnal de scriitor, nici eseu politic, nici ancheta jurnalistica, nici jurnal de campanie si e din toate acestea cate putin.

Yasmina Reza face, practic, un montaj: apar scene, tablouri, secvente, detalii, gros-planuri in jurul aceluiasi personaj, Sarkozy, obsedat de puterea suprema ca un copil de jucaria lui. Pentru ca este vorba despre „El”, devenit intre timp presedinte, desi nu orice secventa e o anecdota, lectura voyeurista si post-factum actioneaza ca un filtru: orice detaliu devine anecdotic.

Veninul sau, dulceata anecdotei variaza, portretul personajului e tensionat, ambiguu, fascinant: postura lui Sarkozy nu e totdeauna confortabila, reflectorul, crud, ii lumineaza de multe ori scapararile de orgoliu, de rautate, ambitia inumana; exista insa si nenumarate secvente de stralucire pura, cand inteligenta personajului e la fel de nemiloasa, in perfectiunea ei.

Yasmina Reza vrea sa para ca scrie o carte despre un „guru” privit de un antiprofet. Nu-l iubeste neconditionat, dar nici nu-l detesta vreo clipa. Privirea scriitoarei e o raza laser care decupeaza in carne vie prea plinul de vanitate, dar si un gest de copil, neastamparul ambitiei, dar si bucuria seaca.

...sau un presedinte pentru un scriitor?

Pentru natura subiectului si mediatizarea lui inainte de a-l asterne pe hartie, Yasmina Reza este acuzata de „oportunism literar”. Oportunismul ei e acela ca a stiut sa capteze, la timp, carisma unui candidat la presedintie in timp ce devenea presedinte.

Altfel, ambitia scriitoarei de a scrie o carte despre un om care „se ia de piept cu timpul” se impiedica in mustul anecdotic. E un paradox: in carte, Sarkozy e prea palpabil ca sa poata deveni un personaj independent, nelinistitor, unul care sa-l bantuie pe cititor prin realitatea sa atotputernica in carnea imaginatiei.

Intr-un fel, personajul din lumea reala isi omoara rivalul din carte. De pe pozitia dorita, de presedinte, Sarkozy actioneaza ca intr-un roman, acolo unde totul este posibil. Urcat in varful piramidei de putere, presedintele Republicii Franceze si-a luat cu el manierele de ministru. Propune, dispune, rezolva, in discursuri inflamate, de tribun al poporului.

Mass-media il urmeaza, risipind, inflationist, noul stil prezidential. Aproape ca i se potriveste o anecdota de pe timpul lui Ceausescu: daca puneai fierul de calcat in priza riscai sa auzi un discurs... Jubiland, Sarkozy pare sa-si revendice in fiecare zi rolul care sa-i permita un rendez-vous cu Istoria: acela de Despot, cum altfel, „luminat”. Nu degeaba Yasmina Reza a pus ochii pe Sarkozy, ca pe un personaj cu „P” mare: scriitoarea a ghicit in el omul care nu voia decat sa se puna cu timpul.

Daca „stilul” personajului real risca sa transforme, pe nedrept, cartea intr-o culegere de anecdote, salvarea ei vine din alta zona. Performanta Yasminei Reza atinge o moderna miza estetica: scrierea sa, epurata, gratioasa, pastreaza aerul unor note de teren necosmetizate si in acelasi timp subiective, in vederea unui posibil roman cu si despre Sarkozy. Atat timp cat romanul ramane virtual, cartea ei e o reusita fictiune. Cam putin totusi pentru Premiul Goncourt.

PE SCURT

Cine este Yasmina Reza? > Yasmina Reza (48 de ani) este scriitoare si actrita franceza.

> Doua dintre piesele sale de teatru, multe dintre ele jucate peste tot in lume, au fost distinse cu Premiul Moliere („Conversation apres un enterrement”, in 1987, si „Art”, in 1995).

> Din toamna lui 2006 l-a urmarit pe Nicolas Sarkozy in toata campania electorala, in vederea scrierii unei carti.

> „L'aube le soir ou la nuit” a aparut in librarii pe 24 august 2007 si unii o considera deja in cursa pentru prestigiosul Goncourt, premiu literar care se acorda in luna noiembrie a fiecarui an.

„La intoarcerea din Corsica, in avion, spune catre Charles Jaigu si Philippe Ridet, jurnalisti la „Figaro” si „Le Monde”: „Totusi sunt o sursa inepuizabila pentru articolele voastre de rahat!”. Luam notite toti trei in acelasi timp si cu regret ei admit ca doar eu ma voi folosi de aceasta iesire.”