Salariul Maiei Sandu ar putea ajunge la 55.000 de lei. Majorări pregătite și pentru premier, deputați și angajații cu venituri mici din sectorul public
- Sanda Frunze
- 30 octombrie 2026, 13:43
Maia Sandu. Sursă foto: Facebook
- Salariul președintei ar urma să crească de la 22.000 la 55.000 de lei
- Salarii mai mari și pentru premier și președintele Parlamentului
- Deputații vor avea salarii mai mari, dar ar putea pierde unele compensații
- 50.000 de angajați din sectorul public primesc salariul minim
- Majorări de peste 20% pentru unele categorii de angajați
Salariul președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, ar putea crește de peste două ori, până la 55.000 de lei brut, odată cu intrarea în vigoare a noii legi a salarizării. Majorări sunt prevăzute și pentru prim-ministru, președintele Parlamentului și deputați. Reforma nu vizează însă doar demnitarii. Autoritățile promit creșteri salariale și pentru zeci de mii de angajați din sectorul public care primesc în prezent salariul minim sau câștigă mai puțin de 15.000 de lei lunar.
Informațiile au fost prezentate de ministra Finanțelor în cadrul unei emisiuni la un post privat de televiziune. Potrivit acesteia, noul sistem de salarizare va revizui ierarhia funcțiilor din instituțiile statului și va stabili noi clase de salarizare, în funcție de responsabilitățile fiecărui post.
Salariul președintei ar urma să crească de la 22.000 la 55.000 de lei
Una dintre cele mai importante modificări vizează funcția de președinte al Republicii Moldova. În prezent, Maia Sandu are un salariu de aproximativ 22.000 de lei brut. Prin noua lege, acesta ar urma să ajungă la 55.000 de lei.
Ministra Finanțelor a explicat că nivelul de salarizare a fost stabilit în funcție de responsabilitatea funcției și de poziția acesteia în ierarhia instituțiilor statului. Ea a amintit că salariul șefei statului nu a fost majorat din 2020.
„Această clasificare s-a ținut cont, când s-a făcut, de responsabilitatea, implicarea, poziția în ierarhia funcțiilor de stat. Chiar dacă sună pompos, uite, este o creștere în procente. Trebuie să recunoaștem că președinta țării nu a avut parte de nicio creștere salarială din 2020 încoace, nu a avut dreptul la premii sau la alte ajutoare și, respectiv, la diferență de ani, pe lângă poziția și responsabilitatea pe care o are, această propunere este justificată”, a declarat ministra.

Maia Sandu. Sursă foto: Facebook
Salarii mai mari și pentru premier și președintele Parlamentului
Majorările nu se vor opri la șefa statului. Și prim-ministrul, precum și președintele Parlamentului ar urma să primească salarii mai mari.
Potrivit ministrei Finanțelor, în prezent, remunerarea brută a celor două funcții este sub 21.000 de lei. Noua lege prevede revizuirea salariilor pentru toate funcțiile de demnitate publică, în funcție de poziția ocupată și de responsabilitățile aferente.
„Da, de asemenea vor beneficia, deoarece și dumnealor astăzi au salarii foarte mici, de circa sub 21.000 de lei brut calculat. Toate funcțiile în stat au fost revăzute de grupul de lucru care a lucrat la această lege”, a precizat ministra.
La elaborarea proiectului au participat peste 40 de funcționari din toate ministerele. Aceștia au lucrat la stabilirea unei noi ierarhii a funcțiilor publice și la clasificarea posturilor în clase de salarizare. Scopul este ca remunerarea să reflecte mai bine nivelul de responsabilitate și importanța fiecărei funcții.

Sursa foto: Guvernul Republicii Moldova
Deputații vor avea salarii mai mari, dar ar putea pierde unele compensații
Și deputații ar urma să beneficieze de creșteri salariale. În prezent, aceștia primesc aproximativ 21.000 de lei, la care se adaugă anumite prime și compensații.
Ministra Finanțelor a explicat că reforma prevede majorarea părții salariale, însă în paralel ar urma să fie revizuite unele dintre alocațiile de care beneficiază parlamentarii.
Astfel, creșterea salariului de bază nu va însemna neapărat și o majorare în aceeași proporție a veniturilor totale. O parte dintre compensațiile actuale ar putea fi eliminate sau modificate.
„Legea sau conceptul de reformă a salarizării prevede că partea salarială va crește, dar, în schimb, urmează a fi revizuite acele compensații pe care astăzi le primesc. Și atunci când o să vorbim de salariu, da, salariul crește, dar trebuie să ținem cont că Parlamentul își propune să revadă unele alocații pe care le oferă deputaților. Acest lucru nu intră în legea salarizării, dar va fi făcut în paralel”, a explicat ministra.

Sursa foto: Captură video
50.000 de angajați din sectorul public primesc salariul minim
Dincolo de salariile demnitarilor, reforma vizează peste 170.000 de angajați din sectorul public. O prioritate anunțată de Ministerul Finanțelor este creșterea veniturilor persoanelor care se află la baza grilei de salarizare.
Potrivit ministrei, aproximativ 50.000 de angajați din instituțiile publice primesc în prezent salariul minim pe economie, de 6.300 de lei. Aceștia activează în domenii precum educația, sănătatea, administrația publică locală, poliția, cultura și serviciile de tineret.
Alți numeroși angajați au salarii sub 15.000 de lei brut.
„Acești oameni lucrează în grădinițe, în autoritățile publice locale, în sănătate, în poliție, în cultură și tineret. Avem foarte mulți funcționari publici cu salarii foarte mici. Vorbim de circa 50.000 de oameni care au un salariu minim pe economie de 6.300 de lei. Și o mare parte din ceilalți funcționari au un salariu sub 15.000 de lei calculat”, a declarat ministra.
Majorări de peste 20% pentru unele categorii de angajați
Pentru anumite categorii de salariați din sectorul public, creșterile ar urma să depășească 20%. Printre beneficiari se numără și angajații din structurile de ordine publică și apărare.
Potrivit estimărilor prezentate de ministra Finanțelor, un soldat ar putea primi aproximativ 2.400 de lei în plus la salariu. În cazul unui polițist, majorarea ar urma să fie de circa 2.600 de lei.
Aceste creșteri fac parte din obiectivul autorităților de a reduce diferențele de remunerare dintre angajații din sectorul public și de a îmbunătăți veniturile celor care ocupă funcții cu salarii mici. Aplicarea noii legi a salarizării va necesita cheltuieli suplimentare importante din bugetul public. Costul total al reformei este estimat la peste 4,6 miliarde de lei.
Cea mai mare parte a fondurilor va fi direcționată către anumite domenii în care activează un număr mare de angajați. Aproximativ 32% din suma totală ar urma să ajungă în sectorul educației, iar alte 26% vor fi alocate personalului tehnic de deservire.