Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Formula „oxobiodegradabilă” este greşită, spune Gabriel Păun, preşedintele Agent Green, referindu-se la imprimările pe care le putem găsi în mod constant pe multe dintre sacoşele pe care le folosim pentru a ne căra cumpărăturile. “Spune-i oxodegradabil şi e ok. Nu mai zice nimeni nimic”, continuă el.
În România există mai multe firme producătoare şi importatoare de sacoşe sau aditivi oxodegradabili.
Potrivit legilor europene, materialele oxodegradabile nu sunt unul şi acelaşi lucru cu cele biodegradabile.
Cele biodegradabile sunt alcătuite din materie oraganică luată din natură: amidon, uleiuri, făinuri. Prin degradare, rezultă apă, dioxid de carbon şi biomasă (o substanţă organică biologică).
Aditivi cancerigeni
În schimb, cele oxodegradabile sunt alcătuite din plastic convenţional (polietilenă) în procent de 98%. Restul de 2% e reprezentat de aditivi. Conform normelor europene, materialele oxodegradabile nu sunt biodegradabile.
Potrivit lui Păun, care citează ultima evaluare a Asociaţiei ”European Bioplastics”, materialele din polietilenă aditivată conţin metale grele în compoziţii şi concentraţii foarte variate (cobalt, zinc, molibden, cadmiu, mangan). Unii compuşi metalici folosiţi în aceste produse sunt clasificaţi de normele europene în categoria substanţelor periculoase cancerigene şi toxice pentru reproducere.
Sacoşele oxo se dezintegrează în prezenţa luminii şi a căldurii (cea uscată, mai ales). “Cu cât cele două elemente scad, cu atât degradabilitatea devine mai lentă”, spune Păun.
“Oricât de mult s-ar dezintegra, particulele de plastic aditivat rămân în mediu. Că devin mai puţin vizibile, mai fragmentate, e partea a doua”, spune Păun. Chiar dacă o pasăre nu mai moare înecându-se cu aceste fragmente, alte vieţuitoare pot fi afectate, explică el.
În Europa, "nimeni nu le prezintă că sunt materiale biodegradabile"
Aditivii declanşează dezintegrarea plasticului în fragmente mai mici, dar ele vor continua să reziste în mediu.
Producătorii români spun că sacoşele oxo nu sunt dăunătoare omului şi că nu încorporează metale grele în limite care să le depăşească pe cele admise de reglementările legale ale UE. Ei susţin şi că acest plastic, odată ajuns în sol, nu dăunează creşterii plantelor şi reproducerii microorganismelor.
Într-adevăr, aşa cum susţin şi producătorii, sacoşele oxo se folosesc şi în 22 de ţări din Uniunea Europeană. „Dar nimeni nu le prezintă acolo că sunt materiale biodegradabile conform normelor europene”, spune Păun.
El a amintit de cazul unui supermarket din Italia, care a fost amendat cu 31.000 de euro pentru publicitate înşelătoare, tocmai pentru că au prezentat o sacoşă oxodegradabilă drept una biodegradabilă.
În Belgia lucrurile sunt mai clare: nu se mai pot scoate pe piaţă decât pungile care respectă normativa europeană. În opinia lui Păun, acest lucru ar trebui să se întâmple şi în România.
Recomandările noastre
