Deşi nu se mai oferă gratuit, punga din plastic este cel mai des folosită de români. O organizaţie vine cu soluţia "verde şi economică pe termen lung": sacoşa refolosibilă, din pânză.

Aproximativ 75% dintre români fac cumpărături în hipermarketuri şi în magazinele de tip "discount" şi preferă pungile din plastic, deşi acestea nu se mai oferă gratuit. Aşa arată un studiu GfK, potrivit căruia, 43% dintre clienţii marilor magazine din România preferă pungile din plastic sau pe cele din rafie, refolosibile.

Deşi 44% dintre cei 430 de români care au răspuns la sondajul on-line al GfK au declarat că ar alege sacoşele din material textil, la ultimele şase "vizite" la hipermarket, românii au cumpărat tot pungi din plastic, în proporţie de 55%, în timp ce doar 11% au ales sacoşe din pânză, subliniază autorii studiului. Asta, în condiţiile în care, întrebaţi despre efectul asupra mediului, respondenţii au etichetat pungile din plastic ca nefiind biodegradabile faţă de cele din pânză, pe care le văd ecologice.

Mai mult, acelaşi studiu arată că 80% dintre cei chestionaţi sunt de părere că sacoşa din plastic este ieftină şi uşor de pliat, 54% că e refolosibilă, în timp ce 63% consideră că sacoşa din material textil poate fi utilizată de mai multe ori, iar 65% că este rezistentă.

În concluzie, 42% dintre români sunt convinşi de faptul că sacoşa din pânză - disponibilă doar în magazinele "de cartier" (marile magazine preferând, ca variantă "verde" punga din hârtie) - este o alegere ecologică.

Mai ieftin pe termen lung

Totuşi, românii se plâng de preţul sacoşei din pânză, 54% considerând că acesta e prea mare. Dar, crede Gabriela Ticu, marketing manager la Asociaţia ViitorPlus - care a început să producă sacoşe din pânză şi care a comandat studiul GfK -, românii nu sunt suficient de informaţi în legătură cu beneficiile sacoşei din pânză şi nu îşi dau seama că aceasta este "o variantă mai ieftină".

"În 2008, România consuma cinci miliarde de pungi din plastic anual, adică 250 pentru fiecare locuitor. În medie, acestea se folosesc însă timp de 15-20 de minute. Făcusem un calcul potrivit căruia, dacă fiecare dintre noi am renunţa la 75 de pungi din plastic anual, am putea să ne luăm câte o sacoşă din pânză de 15 lei, pe care am refolosi-o tot anul", punctează aceasta.

Sacoşa din pânză pe care o produce Asociaţia ViitorPlus într-un atelier în care lucrează persoane defavorizate va avea însă un preţ mai mic (doar 7-9 lei), odată ce va intra în marile lanţuri de magazine, potrivit coordonatorului proiectului, Iulian Ifrim.

Totuşi, acesta se teme ca hipermarketurile să nu vadă în asociaţie doar un furnizor şi să-şi adauge comisioanele specifice, care ar ridica prea mult costurile de producţie, mai ales că proiectul sacoşei de pânză este unul de "economie socială". "Pe de altă parte, noi credem că hipermarketurile au o putere foarte mare în schimbarea comportamentelor de consum ale publicului şi încercăm să le responsabilizăm", precizează Ifrim.

De altfel, studiul pe care l-au comandat pentru a vedea cum ar fi primite sacoşele din pânză produse în atelierul asociaţiei arată că 74% dintre respondenţi ar cumpăra un produs care ajută la protejarea mediului, în timp ce 64% ar prefera unul care atinge un obiectiv social. De asemenea, 68% ar alege o sacoşă din pânză pentru că este rezistentă şi poate fi refolosită.

ATELIER DE CROITORIE

O şansă pentru tinerii defavorizaţi

Acum un an, reprezentanţii Asociaţiei ViitorPlus - care derulează proiecte de mediu şi ecologie - au deschis atelierul în care se produce sacoşa din pânză pentru a le oferi o şansă pe piaţa muncii tinerilor care ies din centrele de plasament.

"Însă nu voiam să producem sacoşa «made in China» cum ni s-a mai propus, voiam să facem ceva sustenabil", explică Iulian Ifrim, coordonatorul proiectului. Aşa se face că ViitorPlus s-a alipit asociaţiei Ateliere Fără Frontiere (AFF) şi, cu ajutorul acesteia, a deschis unitatea de croitorie.

În acest moment, aici lucrează trei tinere, care pot rămâne angajate cel mult un an şi jumătate, timp în care îşi rezolvă problemele cu actele şi, cu ajutorul asistentului social şi al psihologului de la AFF, îşi caută un alt loc de muncă. "Le ajutăm să afle ce le-ar plăcea să facă, să înveţe să-şi scrie CV-ul, iar după ce ies din program să se poată descurca singure pe piaţa muncii", precizează Iulian Ifrim. Până atunci, fetele câştigă la atelier 600 de lei pe lună şi au asigurată o masă pe zi. În plus, primesc şi un abonament lunar la Regia Autonomă de Transport Bucureşti.

E drept că, de anul trecut - când a fost deschis atelierul - şi până acum doar două tinere sau integrat pe piaţa muncii. Proiectul a inclus şi trei persoane cu dizabilităţi care lucrau de acasă, dar acestora le-au expirat contractele în august. "Nu le-am prelungit pentru că voiam să înfiinţăm o unitate protejată. Doar că dosarul zace în sertarele Direcţiei Generale pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap, care nu şi-a dat încă avizul", subliniază Ifrim.

Fabricat în România

La atelierul ViitorPlus se produc lunar 2.000 de sacoşe din pânză, pentru realizarea cărora se folosesc materiale textile 100% naturale şi organice, din resurse locale - ţesătură de bumbac netratat, nevopsit - cu scopul de a le oferi românilor o alternativă ecologică la pungile din plastic şi hârtie.

Fiind un produs fabricat în România de persoane defavorizate sau aflate în mare dificultate, această sacoşă ajută la integrarea socială şi la pregătirea lor profesională. "Le ajutăm pe tinerele care lucrează aici să afle ce le-ar plăcea să facă şi să se poată descurca singure pe piaţa muncii.", IULIAN IFRIM, coordonator program, Asociaţia ViitorPlus