Turbulențe majore în Rusia determinate de ultimele valuri de sancțiuni americane, și asta înainte de intrarea în vigoare în noiembrie a sancțiunilor împotriva Iranului. Costurile cele mai importante se acumulează pe piața financiară, la nivelul economiei și a impactului social major al reformei pensiilor, menită să echilibreze situația.

Este vorba despre cea mai mare scădere a piețelor de la anexarea Crimeei, în martie 2014, iar evoluția probează că, financiar, Vladimir Putin nu se mai poate descurca atât de simplu cum a reușit militar și politic, și că în ceea ce privește piețele, experiența sa de 18 ani, abordările sale grandomane și ambițiile de superputere nu ajută în acest caz.

Scăderea prețurilor la acțiuni a depășit 8% din valoare și a crescut substanțial costurile de împrumut pentru orice fel de credite. Rubla a pierdut peste 4% în raport cu dolarul iar prețul bonurilor de tezaur ale Rusiei a scăzut dramatic. Consumatorii și companiile se vor împrumuta sensibil mai scump de astăzi. Rubla rusească își continuă devalorizarea. Miercuri valuta națională a Rusiei a atins minimum din noiembrie 2016. La Bursa de la Moscova un dolar a ajuns la 65,135 ruble, iar peste 16 minute deja 65,2 ruble. La 30 noiembrie 2016 un dolar costa 65,39 de ruble. Moneda unică europeană se cumpără cu 75,56 ruble. Moneda națională rusă și-a reluat căderea miercuri, imediat după ce au fost anunțate noi sancțiuni ale SUA contra Federației Ruse care vor prevedea înghețarea unor active a unor bănci de stat și interzicerea tranzacțiilor cu dolari a acestor țări.

Deținătorii de hârtii de valoare au început să-și vândă obligațiunile la băncile care urmează să intre în lista de sancțiuni. Aceasta a tras după sine devalorizarea acțiunilor de la Kamaz, Gazpromnefti, Yandex și alți giganți ai economiei ruse au pierdut între 3-4%. O lovitură a primit și piața petrolieră unde devalorizarea a atins 3%.

Rusia plătește prețul confruntării cu Occidentul nu atât la nivel economic, dar la nivel financiar, iar economia se clatină puternic din lipsa finanțării și a scăderii bruște a valorii acțiunilor principalelor companii listate la bursă. Investitorii din întreaga lume au început să vândă masiv după ce s-au anunțat noi sancțiuni, inclusiv cele cauzate de atacul cu armă chimică asupra fostului agent rus Skripal aflat în Marea Britanie, sancțiuni întârziate de către Președintele Trump pentru a parcurge întâlnirea cu Donald Trump de la Helsinki și a vedea consecințele și urmările acesteia. Introducerea sancțiunilor e o altă probă că Rusia nu a livrat potrivit așteptărilor americane.

Departamentul de Stat american a anunțat miercuri că SUA vor introduce noi sancțiuni contra Rusiei începând cu data de 22 august în legătură cu atacul din Salisbury. „Statele Unite au stabilit, în virtutea Legii din 1991 privind controlul armelor chimice şi biologice şi eliminării mijloacelor de război, că Guvernul Federaţiei Ruse a utilizat arme chimice sau biologice prin încălcarea legislaţiei internaţionale sau a folosit arme chimice sau biologice letale împotriva propriilor cetăţeni”, a declarat miercuri seară Heather Nauert, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat.

Vladimir Putin are și probleme de natură economică și socială, nu numai financiare, generate de valurile de sancțiuni: fondul de pensii trebuie echilibrat, iar încercarea sa de a promova creșterea vârstei de pensionare, respectiv egalarea vârstei de pensionare la bărbați și la femei, proces declanșat în timpul Cupei Mondiale de Fotbal ca să nu se vadă și să nu aibă impact negativ substanțial, a generat o explozie de proteste, care curg și astăzi. Este un motiv incontrolabil și care e în măsură să aducă mase mari de oameni nemulțumiți pe străzi și să permită opoziției să valorifice aceste nemulțumiri, iar efectele se repercutează și economic.

Scăderea economică ar fi fost astăzi dezastruoasă și ar fi adus Rusia în postura de crah financiar dacă prețul petrolului nu creștea cu 25% în ultimul an. Aici rezidă încă forma de echilibru relativ al economiei ruse, dar și în piețele pe care le deține Rusia în Europa de Vest pentru petrol și gaze. De aici și supărarea majoră care a determinat reacția dură și vocală a președintelui Donald Trump în cadrul summitului NATO de la Bruxelles, atunci când a acuzat Nord Stream 2 și dependența Germaniei de Rusia, respectiv faptul că Germania oferă Rusiei o piață și cumpără tot mai mult gaz de acolo, menținând Rusia pe linia de plutire și finanțând, astfel, aventurile sale militariste în Siria și Orientul Mijlociu dar și presiunea asupra statelor din flancul estic al NATO.

Sancțiunile în cazul Skripal vin la nici o săptămână după ce vineri au fost sancționate 7 persoane cele mai bogate din Rusia, oligarhii lui Putin, și 17 oficiali guvernamentali ruși pentru interferența în alegerile prezidențiale americane din 2016, pentru ca, duminică, Președintele Donald Trump să ridice tonul critic pentru sprijinul Rusiei lui Putin în favoarea regimului Al Assad din Siria. De vină a fost un nou atac cu armă chimică făcut de regim și care a făcut multe victime, potrivit tweet-ului lui Donald Trump, „mulți morți, inclusiv femei și copii, în atacul CHIMIC necugetat din Siria. Președintele Putin, Rusia și Iranul sunt responsabili pentru susținerea Animalului Assad.”

După prăbușirea din 2015 și 2016, economia rusă a avut o creștere modestă de 1,5% în 2017, cu precădere pe seama prețului petrolului. Noile runde de sancțiuni subminează însă această perspectivă economică și câștigul pe seama prețului la petrol și gaze și a cantităților vândute. Deja efectele se văd: acțiunile United Company Rusal, cel mai mare producător de aluminiu al lumii, au scăzut cu mai bine de 20%, după includerea în lista de sancțiuni a Trezoreriei SUA. Vânzările de acțiuni de la băncile ruse sancționate au dus la scăderi de 17% la Sberbank și 9% la VTB.