Romanii sunt obisnuiti "sa faca bricolaj, nu munca profesionista"

Romanii sunt obisnuiti "sa faca bricolaj, nu munca profesionista"

Monica Heintz, autoarea volumului "Etica muncii la romani", apreciaza ca "merge si-asa!" este un mare handicap.

In Ardeal am auzit ca daca vecinul meu are o capra si muncesc si eu din greu, pot sa-mi iau si eu una. In Tara Romaneasca am auzit ca daca vecinul are o capra si eu nu am una, mai bine sa moara capra vecinului. Dupa 1989, in Romania, aud ca daca eu am o capra, mai bine sa moara si capra mea decat sa aiba si vecinul una - glumea un politician in 1990.

„Aceasta gluma ne arata termenii in care romanii se descriu: negativi, dar care ii leaga impreuna prin invidie in mizeria morala si materiala. Acuzarea mentalitatii romanesti de tot ceea ce merge rau este reflectarea unei lipse de respect de sine la nivel de individ si de natiune”, spune Monica Heintz, autoarea cartii „Etica muncii la romani”, premiata anul trecut de revista „Romania literara” pentru debut in literatura.

Capacitate de adaptare extraordinara

EVZ: Ce au bun romanii, din punctul de vedere al felului in care muncesc?  Monica Heintz: Probabil ca spiritul lor critic, dar dozat, este bun. O atitudine critica fata de regulile care sunt impuse la locul de munca rezerva libertatea individului. Sunt culturi organizationale in care nu exista spirit critic si atunci se merge pe linia manageriala, chiar daca aceasta este gresita.

Romanii au si o capacitate de adaptare extraordinara. Conditiile de munca dinainte de ‘89 erau foarte proaste, iar romanii s-au invatat sa se adapteze. Foarte multi angajati din Vest, care au lucrat in companii care au culturi organizationale cladite solid, nu stiu sa se adapteze atat de bine.

Care ar fi „bilele negre” ale modului in care lucreaza romanii? Unii sunt vesnic nemultumiti la locul de munca. Or, o data ce ai aderat la companie, trebuie sa-ti insusesti valorile acesteia. Un alt aspect negativ ar fi incapacitatea de a face ceva perfect, pentru ca „merge si-asa!”. Se multumesc cu putin. Si exista o obisnuinta de a face „bricolaj”, de a gasi solutii, nu  de a munci cu adevarat profesionist.

Unii ar spune ca sunt creativi... E adevarat, aceasta caracteristica poate sa fie si una pozitiva, dar devine, in anumite conditii, una negativa. In diverse institutii in care am lucrat, acest lucru era un mare handicap, pentru ca totul trebuia dus pana la perfectiune.

Pentru tineri: mai multa modestie si constiinta

Ce le-ati recomanda tinerilor? Am fost surprinsa de comportamentul lor extrem de pragmatic. Multi nu au rabdare si nu au o constiinta a valorilor, a faptului ca mai au de invatat.

Le recomand sa fie mai constienti de propria lor valoare si sa o evalueze, daca pot, in contextul romanesc. Daca ar fi ceva mai constienti si mai modesti, probabil ca ar fi si mai putin nemultumiti in momentul in care ar primi doar ceea ce li se cuvine.

CARTE DE VIZITA Monica Heintz

> A studiat filosofia la Sorbona. > S-a specializat in antropologie sociala la Oxford (masterat, 1998) si Cambridge (doctorat, 2002).

> In intervalul 2003-2005, a fost angajata cercetator la Institutul Max Planck din Halle, Germania. > In 2005, a publicat „Etica muncii la romani”, la Editura Curtea Veche.

> Este lector de etnologie la Universitatea Paris X-Nanterre. > S-a casatorit la 22 de ani. > Are 31 de ani si este mama a patru copii, cu varste intre 2 si 8 ani, dintre care unul infiat din Romania.

Ne puteți urmări și pe Google News