București. Românii nu pun mare preț pe orientarea ideologică, atunci când își aleg partidele pe care le vorează în alegeri. Deși politicienii pun mare preț pe etichetarea ideologică, „de dreapta” sau „de stânga”, pentru alegători acest lucru contează mai puțin.

 

Un sondaj INSCOP este de natură să bulverseze politicienii înainte de alegerile. Tot ceea ce știau aceștia despre alegători, despre orientarea ideologică a acestoa, este dat peste cap.

Românii nu sunt interesați de dreapta sau de stânga

Sondajul de opinie realizat de INSCOP și-a prppus să stabilească ce orientare politică au alegătorii autohtoni. Surprinzător, majoritatea acestora nu sunt interesați de subiect. Aproape jumătate dintre românii chestionați nu se consideră nici de dreapta, nici de stânga.

Astfel, datele arată că  13,4% dintre românii chestionați se consideră de stânga, în vreme ce 19.1% sunt mai degrabă de dreapta. Majoritatea, însă, 49.2% nu se consideră nici de stânga nici de dreapta.  Un procent de 15% spun că nu știu să facă diferența între „stânga” și „dreapta”. Restul celor chestionați, 3,4% au spus că ştiu sau nu răspund.

Remus Ştefureac, directorul casei de sondaje spune că ar putea fi vorba despre un fenomen mai larg de transformare a percepției populației cu prviire la ideologiile politice. Potrivit spuselor sale, teme legate de identitatea politică nu mai sunt atât de clare și orientate spre repere tradiționale. El consideră, în acest context, că ar necesară o schimbare a vocabularului atunci când vorbim despre partidele românești.

Profilul alegătorilor în funcție de orientare ideologică

Sondajul INSCOP încearcă să creioneze profilul celor care nu se consideră nici de dreapta și nici de stânga. Autorii cercetării au constatat că între cei care s-au declarat dezinteresați de ideologia politică sunt și votanții partidelor politice. Nu se consideră nici de dreapta și nici de stânga:

• 43% dintre votanţii PSD;
• 46% dintre votanţii PNL;
• 40% dintre votanţii USR;
• 44% dintre votanţii AUR.

Dintre românii care nu se consideră nici de dreapta și nici de stânga, 44% sunt bărbaţi, iar 54% sunt femei. De asemenea, 47% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani nu au opțiuni ideologice. Procentul este mai mare, de 53%, în rândul populaţiei cu vârste de 30-44 de ani. Se declară dezinteresați de dreapta sau de stânga politică 52% dintre cei de 45-59 de ani şi 45% dintre cei cu vârsta de este 60 de ani

Cel mai mic procent de neutralitate ideologic este întâlnit în rândul persoanelor cu studii primare (37%). În cazul celor cu studii medii procentul este de 51%. 52% dintre românii cu studii superioare se declară dezinteresați de subiect. Se declară mai neutri ideologic 56% din angajații la privat și 48% dintre bugetari.

Românii dezinteresați de politică

Un număr din ce în ce mai mare de români se declară dezinteresați de viața politică. Aceștia își declară alte priorități și spun că nu sunt la curent cu ce se întâmplă pe scena politică. Așa s-ar explica și procentul foarte mare al celor dezinteresați de ideologii. Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, este de părere că asistăm la o schimbare de paradigmă pe scena politică.

Așa se explică de ce doar o treime dintre românii chestionați se identifică cu ideologiile de dreapta sau de stânga. Partidele românești nu reușesc să sedefinească din punct de vedere ideologic decât la nivel declarativ. Atunci când vine vorba despre măsuri și decizii concrete, lucrurile devin foarte derutante pentru românii interesați de politică.

„Explicaţiile pot fi date de inconsistenţa partidelor politice în explicarea afilierii ideologice şi a reflectării discursului în acţiuni şi măsuri concrete. De asemenea, e posibil să vorbim despre un fenomen mai larg de transformare a ideologiilor politice, perceput şi la nivelul populaţiei, o mutare spre centru sau spre o zonă de neutralitate în care identitatea politică nu mai este atât de clară şi orientată după reperele tradiţionale. Din acest punct de vedere, o schimbare a vocabularului politic ar putea devini inevitabilă atunci când descriem partidele politice din România”, afirmă Remus Ştefureac.

Sondajul a fost realizat la comanda News.ro în perioada 19 - 27 iunie 2024, prin metoda CATI. Volumul eşantionului simplu, stratificat a fost de 1.100 de persoane.