Pentru prima data de la integrare, cuvantul Romaniei cantareste la masa negocierilor Uniunii Europene. Bucurestiul este chemat sa-si prezinte viziunea asupra viitorului comunitar intr-un moment de impas al negocierilor privind tratatul care va inlocui Constitutia UE.

Presedintele Traian Basescu, premierul Calin Popescu-Tariceanu si ministrul de externe Adrian Cioroianu participa, incepand de ieri, la Consiliul European de la Bruxelles. Negocierile din cele doua zile ale summitului – care are mari sanse sa se prelungeasca – se anunta tensionate, una dintre cele mai controversate teme fiind cea a sistemului de vot in Consiliul European.

Romania a venit cu observatii punctuale pe fiecare dintre subiectele aflate pe agenda summitului. Inainte de a le aduce la masa negocierilor, Basescu a avut o intalnire cu liderii popularilor europeni, la care au venit inclusiv Angela Merkel si Nicolas Sarkozy. Nici Tariceanu nu a ratat ocazia unei discutii cu liderii liberalilor europeni veniti la Bruxelles.

MANDAT

Bucurestiul, despre viitorul UE

Pozitia Romaniei, stabilita la Bucuresti intre guvern si presedintie inca din aprilie, in absenta unei dezbateri cu partidele politice, este una flexibila. Pentru a se ajunge cat mai rapid la un acord, „delegatia romana pleaca cu mandatul de a negocia exigentele sale”, a anuntat Traian Basescu inainte ca aeronava prezidentiala sa decoleze spre Bruxelles.

Tara noastra doreste ca UE sa aiba personalitate juridica, sustine sitemul de vot al dublei majoritati, dreptul comunitar sa prevaleze in fata celui national, iar Uniunea sa aiba o politica externa unica.

PERSONALITATE JURIDICA. „Privind si din perspectiva capacitatii Uniunii de a fi un actor global, vom sustine necesitatea ca UE sa aiba personalitate juridica”, a declarat presedintele. Punctul de vedere al Bucurestiului in acesta privinta are o miza pe termen lung.

Uniunea Europeana poate dobandi, spre exemplu, statutul de reprezentant permanent al Consiliului de Securitate, ceea ce ar asigura Romaniei o dubla reprezentare: ca membru al UE, dar si ca tara sud-est europeana. Pe acest subiect, ca si pe cel al Chartei Drepturilor Fundamentale, Romania face opozitie Marii Britanii.

VOT IN CONSILIUL EUROPEAN. Nici dorinta Poloniei de reprezentare in Consiliul European cu un numar de voturi egal cu radacina patrata a populatiei fiecarei tari nu este agreata de Romania. Daca in opinia Varsoviei sistemul ar avantaja tarile mici si mijlocii, Basescu sustine ca, „in cazul redeschiderii acestui capitol, exista riscul sa avem mai putine voturi decat avem stabilite acum prin Tratatul constitutional pe care l-am ratificat deja”. Pe termen lung, spune presedintele, raportarea nu se va mai face la 22 de milioane de locuitori, intrucat populatia este in scadere.

DREPT COMUNITAR. Tara noastra considera ca dreptul comunitar trebuie sa prevaleze celui national. In conditiile in care Constitutia Romaniei are prevederi in acest sens, Romania ar fi dezavantajata fata de celelate state care nu au aceasta precizare expresa in legislatie. S-ar evita astfel situatii de tipul hotararilor CEDO care ar fi obligatorii pentru Romania, dar nu si pentru alte state membre.

POLITICA EXTERNA. „Din ratiunea de a da conditii UE sa fie un actor global vom sustine necesitatea unei politici externe unice a Uniunii”, a punctat Basescu. (Anca Simina)

TARICEANU

„Solutia germana e acceptabila”

Premierul Calin Popescu-Tariceanu s-a aratat ieri dezamagit de pozitia unor state membre care vor sa renegocieze capitole din Tratatul constitutional deja adoptate in 2004.”Sunt putin dezamagit sa vad ca exista cateva tari care ridica probleme, care au fost deja agreate”, a spus premierul, referindu-se mai ales la dorinta Poloniei de a modifica sistemul de vot cu majoritate calificata. El crede ca cea mai buna solutie  este sustinerea propunerii Germaniei.

TACTICA KACZYNSKI

Varsovia face apel la istorie

Lupta Poloniei pentru schimbarea sistemului de vot care o dezavantajeaza a capatat accente dramatice, ieri, in momentul in care premierul Jaroslaw Kaczynski le-a amintit Germaniei si celorlalte state membre de pierderile tarii sale din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.

„Nu cerem decat un lucru, sa primim inapoi ceea ce a fost luat de la noi”, a declarat premierul intr-un interviu acordat postului public polonez de radio. „Daca nu ar fi trecut prin perioada 1939-1945, Polonia ar fi fost acum o tara de 66 de milioane de locuitori”, a adaugat Kaczynski, un opozant al votului dublei majoritati, care avantajeaza tarile cu o populatie mare.

Comentariile oficialului de la Varsovia, scrie „Financial Times”, confirma temerile Germaniei cum ca Polonia construieste o campanie bazata pe emotii, pentru a modifica tratatul, in varianta propusa de Berlin.

Nicio mirare, deci, ca premierul luxemburghez Jean Claude Junker, un veteran al summiturilor, a declarat ca exista doar 50a sanse pentru atingerea unui acord. Ieri, inaintea inceperii lucrarilor summitului, premierul danez Anders Fogh Rasmussen si cel finlandez, Matti Vanhanen, au glumit precizand ca au destule camasi pentru o negociere indelungata. (Adrian Cochino)

PUNCTE DE DISPUTA

Cinci state cu atitudine

Polonia – Doreste schimbarea sistemului de vot propus de Tratatul de reforma in varianta germana, motivand ca acesta dezavantajeaza statele mici si mijlocii.

Marea Britanie – Nu doreste ca Tratatul sa semene cu o Constitutie sau sa poarte numele de Constitutie. Nu doreste nici ca reprezentantul pentru politica externa sa poarte numele de „ministru de externe” si sa aiba atributii sporite in acest domeniu, in numele statelor membre. Nu vrea o personalitate juridica pentru UE si nici o carta a drepturilor fundamentale inclusa in textul Tratatului.

Olanda – Nu accepta includerea in textul Tratatului a unei referinte la intaietatea legilor UE, ba, mai mult, o procedura care sa oblige Comisia UE sa retraga o lege propusa, contestata de majoritatea parlamentelor nationale.  

Cehia – Sustine pozitia Poloniei in privinta sistemului de vot. Ca si Olanda, este in favoarea intaririi rolului parlamentelor nationale.

Franta – Doreste un tratat simplificat.

SCOPUL DISCUTIEI

Scurta istorie a Tratatului

Tratatul, numit mai intai „constitutie”, are menirea de a inlocui documentele dupa care este guvernata Uniunea, in contextul extinderii la 27 de membri. Amintita Constitutie a fost insa respinsa in 2005, de voturile francezilor si ale olandezilor, pe fondul unui climat de neincredere a populatiei in propunerile elitelor politice.

Presedintia germana a UE, condusa de ambitioasa Angela Merkel, a luat decizia de a debloca procesul intrerupt si a venit cu propunerea lansarii unui Tratat simplificat, care nu mai contine termenul „constitutie”. Summitul in curs ar trebui sa obtina acordul tuturor membrilor pentru lansarea unei conferinte interguvernamentale ce va modela textul final si il va pregati pentru ratificarea din 2008.

Spre deosebire de majoritatea populatiei, Germania ar prefera ca ratificarea sa fie facuta de catre parlamente. Un esec al adoptarii Tratatului ar putea arunca UE intr-o noua criza si, spun unii, ar putea bloca extinderea.