Seceta s-a instalat deja in sudul si estul tarii.

Romania ocupa locul 21 in Europa in privinta resurselor de apa, iar cele mai „insetate” regiuni ale tarii sunt sudul si estul, unde cantitatile de apa au fost in ultimele cinci luni mult mai mici decat normele climatologice.

„Din noiembrie si pana la jumatatea lunii martie, in unele zone cantitatile de precipitatii au fost sub 100 l/mp. Spre exemplu, in sud, sud-est si est s-a instalat seceta pedologica, adica rezerva de umiditate din sol este redusa”, explica Ion Sandu, directorul Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM).

„Totusi nu putem spune ca s-a instalat seceta hidrologica, aceasta aparand de obicei dupa seceta meteorologica”, precizeaza directorul Administratiei Apele Romane, Madalin Mihailovici.

Pe de alta parte, ministrul mediului si gospodaririi apelor, Sulfina Barbu, a atras atentia ca, in contextul evolutiei schimbarilor climatice, trebuie sa luam in calcul un consum rational al apei, fara risipa.

 „Tara noastra nu a fost inzestrata cu resurse bogate de apa, situandu-se pe locul 21 in Europa in aceasta privinta. La noi, resursa specifica de apa este de 1.780 m3/locuitor/an, in timp ce media europeana este de 4.700 m3/locuitor/an”, puncteaza ministrul mediului. E vorba insa si de un deficit istoric: specialistii spun ca si acum 30 de ani ocupam locul 21 in Europa in ceea ce priveste resursele de apa.

Efecte

Victime: agricultura si productia de energie

Agricultura si energia sunt doua sectoare care resimt din plin efectele deficitului de precipitatii. Astfel, specialistii spun ca, pe termen lung, culturile agricole traditionale ar putea fi inlocuite cu plante mult mai rezistente la seceta.

 „Spre exemplu, cultura porumbului va disparea treptat, fiindca are nevoie de multa umiditate. Afectate vor fi si culturile de sfecla de zahar, leguminoasele si legumele”, spune dr. Valeriu Tabara. O alta „victima” a secetei este si Hidroelectrica, gradul de umplere a acumularilor de apa pe care le administreaza fiind in prezent de numai 56%. 

 

UNUL DIN PATRU OAMENI N-ARE APA Marea sete mondiala

Expertii climatologi avertizeaza ca penuria resurselor de apa, care afecteaza deja un sfert din omenire, ar putea deveni de trei ori mai grava in urmatorii ani, din cauza incalzirii globale. Acest avertisment a fost reiterat de UNESCO, cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, care este marcata astazi.

Cu aceeasi ocazie, si Organizatia Mondiala a Sanatatii a precizat ca mai mult de 1,6 milioane de persoane mor in fiecare an din cauza ca nu au acces la apa curata si la conditii igienice.

In prezent, 1,5 miliarde de oameni nu au acces la apa curata, iar 2,5 miliarde nu beneficiaza de canalizare si alte conditii elementare de igiena, arata Consiliul Mondial al Apei - un organism care grupeaza peste 300 de ONG-uri si asociatii internationale. Cifra de 1,5 miliarde e confirmata si de un raport paralel al Grupului interguvernamental al expertilor cu privire la schimbarile climatice (GIEC).

Consumul global de apa a crescut de doua ori mai repede decat populatia, ceea ce inseamna ca, in 2025, peste 60% din oameni vor trai in regiuni afectate de o penurie semnificativa de apa. Potrivit standardelor ONU, penuria de apa incepe din momentul in care nivelul mediu al apei pe cap de locuitor este mai mic de 1.000 metri cubi/ locuitor/ an.

In contextul in care resursele de apa se vor reduce, iar nevoia de apa in agricultura va creste, oamenii de stiinta au estimat ca, la o crestere a temperaturii medii globale cu 2 grade Celsius, populatia afectata de criza grava de apa s-ar putea cifra la 2 miliarde de persoane.

La o crestere de 4 grade Celsius a aceleiasi temperaturi, penuria de apa ar afecta 3,2 miliarde de persoane. In acest caz, fenomenul secetei va fi mai frecvent si va afecta grav regiunile semiaride.

Un raport al UNESCO din 2006 avertizeaza ca, in mai putin de 25 de ani, doua treimi din locuitorii planetei vor trai in tari cu grave probleme de aprovizionare cu apa. Pe de alta parte, inmultirea fenomenelor de precipitatii extreme vor favoriza inundatiile si contaminarea resurselor de apa dulce. (Livia Cimpoeru)