O decizie va fi luată după ce Statele Unite ne vor cere acest lucru.
România a evitat ieri să ia o poziţie publică privind dispo nibilitatea de a primi, pe teritoriul său, deţinuţi de la Guantanamo, închisoarea suspecţilor de terorism, pe care noul preşedinte SUA, Barack Obama, a decis să o în chidă într-un an. Ministrul român de externe, Cristian Diaconescu, a declarat la Bruxelles că ţara noastră aşteaptă o cerere formală din partea SUA în acest sens şi că va lua o decizie numai după consultări cu partenerii din UE şi după o discuţie la nivel naţional. Portugalia a cerut încă de anul trecut statelor membre UE să ofere azil deţinuţilor de la Guantanamo care nu au fost puşi sub acuzare din lipsă de probe, dar care nu se pot întoarce în ţările de origine - China, Algeria, Uzbekistan, Libia - deoarece riscă persecuţii. Blocul comunitar nu a adoptat însă o poziţie clară în această privinţă. Reuniunea de ieri a şefilor diplomaţiei din UE s-a mulţumit să salute decizia lui Obama de a închide centrul de detenţie şi să anunţe susţinerea acestei măsuri din motive „umanitare“. Înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, Javier Solana, a subliniat însă că o eventuală primire a deţinuţilor e posibilă numai după ce SUA vor demonstra că aceştia nu prezintă riscuri la adresa securităţii europene.
Poziţii divergente În aşteptarea solicitării Washingtonului, mai multe state membre au semnalat propriile poziţii. Franţa, Olanda şi Portugalia s-au declarat dispuse să primească deţinuţi, după analizarea fie cărui caz în parte. De cealaltă parte, Austria, Suedia, Danemarca şi Olanda au dat de înţeles că refuză să-şi deschidă graniţele. Potrivit cotidianului francez „Le Figaro“, România şi Polonia s-ar afla printre ţările „cel mai puţin dispuse“ să primească pe teritoriul lor deţinuţi de la Guantanamo.
Ca de obicei, eforturile statelor membre de a prezenta o poziţie comună nu au fost încununate de succes. În vreme ce Franţa a cerut o coordonare a poziţiei europene, preşedinţia cehă a UE, prin ministrul de externe Karel Schwarzenberg, a apreciat că fiecare ţară ar trebui să decidă dacă acceptă sau nu să ajute SUA. Între timp, o misiune a UE ar putea merge în SUA săptămânile următoare, pentru a discuta această chestiune.
HOTĂRÅRE
„Mujahedinii“ nu sunt terorişti
Şefii diplomaţiei europene au mai confirmat, ieri, scoaterea principalei organizaţii iraniene de opoziţie, Mujahedinii Poporului (OMPI), de pe lista UE cu organizaţii teroriste. Decizia ar putea să tensioneze relaţiile Occidentului cu Teheranul, în momentul în care administraţia Obama ia în calcul o abordare mai pragmatică a discuţiilor pe tema programului nuclear iranian.
Mai multe state UE, printre care şi Franţa, au susţinut, până la un punct, menţinerea OMPI pe lista teroriştilor. Pasul de ieri a fost făcut totuşi ca urmare a celor două decizii luate de instanţa europeană de la Luxemburg în decembrie 2008, care au anulat hotărârea privind suspendarea fondurilor organizaţiei.
Recomandările noastre
