Ricinul, o cunoscută plantă medicinală, perfectă pentru sănătate, pare să fi fost dată uitării. A fost cultivat pe suprafețe mari pe vremea comunismului. Astăzi sunt puțini cei care au auzit de această plantă și mult mai puțini sunt cei care mizează pe înființarea unei culturi de ricin în câmp.

Ricinul este o plantă tropicală oleaginoasă, originară din India şi Africa. El este cultivat în scop ornamental, industrial şi medicinal. Uleiul extras din seminţele de ricin are valoare terapeutică dar este folosit şi drept combustibil fiind solubil în alcool.

Planta de ricin se cultivă în general în sudul României, dar este întâlnită și în grădinile familiale, datorită valorii sale ornamentale. Planta medicinala este cultivată în Banat, Bărăgan, Dobrogea, Câmpia Dunării. Tulpina are culoare verde sau roșie. Florile au fie culoare galbena fie culoare roșcata.

Seminţele de ricin conţin gliceride, lectine, uleiuri vegetale, acidul ricinoleic, acizi oleici, stearici, linoleici, un alcaloid (ricinină), o toxoalbumină (ricina), enzime, vitamina E, betacarotenoizi, lipide, proteine.

Ricinul se folosește atât pentru uz intern cât si pentru cel extern

Ca uz intern este indicat în caz de constipaţie, parazitoze intestinale, iar în uz extern pentru alopecie, bătături, negi, papiloame, veruci, acnee, ulceraţii, cicatrici cheloide.

Uleiul din seminţe de ricin se extrage în laboratoare specializate şi se foloseşte în uz intern doar în doza recomandată de medic (datorită marii toxicităţi) sau preparate standardizate bine dozate.

Pentru uz extern se masează cu ulei din seminţe de ricin pielea în caz de acnee (fiind un bun agent antibacterian natural), alopecie (conţine acizi omega 3 importanţi pentru hrănirea rădăcinii firului de păr), pentru bătături, crăpături, negi, aluniţe se masează zona de 2-3 ori pe zi. Se pot îndepărta vergeturile (femeile gravide sau care au născut) prin masarea pe burtă şi coapse în fiecare zi; cicatricele rămase după o operaţie sau altă tăietură sau rană se pot vindeca lăsând o compresă înmuiată în ulei de ricin timp de câteva ore pe zi.

Consumul plantei este interzis sub orice forma la copii mici, la femei insarcinate sau care alapteaza, in cazul durerilor abdominale, infectiilor intestinale, bolilor inflamatorii intestinale.

El are și efecte adverse. Astfel, consumul ricinului fara avizul medicului sau supradozarea, determina diaree, alergii, iritatie gastrica, greturi, varsaturi, tahicardie, colaps, spasme musculare, nefrite, deces.