Evenimentul Zilei > Actualitate > Reţete de fraudare în Sănătate
Reţete de fraudare în Sănătate

Reţete de fraudare în Sănătate

Medicii specialişti împart cu farmaciştii banii din reţete false, ce reprezintă 20% din bugetul alocat medicamentelor, iar doctorii de familie îşi rotunjesc veniturile prin comisioane de la laboratoare.

În timp ce medicii se plâng că trăiesc la limita subzistenţei, autorităţile îi acuză că fură din fondul de asigurări, că pleacă în "excursii exotice" pe banii producătorilor şi apoi prescriu medicamente de ultimă generaţie, care au făcut "găuri" în bugetul sănătaţii.

Metodele de furt depind de specialitate: în timp ce medicii specialişti sunt acu zaţi şi au fost prinşi scriind reţete în fals, cei de familie îşi cresc veniturile colaborând cu anu mite laboratoare ori farmacii.

2.000 de reţete fictive la un control

Circa 20% din toate reţetele prescrise sunt false. O spun oamenii independeţi din sistem şi o recunoaşte şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Ultimul control de rutină efectuat în primele luni ale anului au scos la iveală peste 2.000 de reţete fictive, prescrise inclusiv unor pacienţi decedaţi de trei ani sau celor care nici nu puseseră piciorul în spital.

Ultimele cazuri au fost anunţate ieri în Caraş Severin, unde trei medici specialişti au fost luaţi la întrebări după ce au prescris medicamente de 8.200 de lei unor pacienţi morţi. "O primă reţetă, eliberată unei persoane cu afecţiuni hematologice, la două zile după decesul acesteia, era în valoare de 4.642 de lei, iar cealaltă, o reţetă de oncologie, eliberată la o lună şi câteva zile după decesul pacientului, valora 4.174 de lei", a declarat Carmen Ghitera, purtătorul de cuvânt al CAS Caraş- Severin.

Unul dintre medicii acuzaţi este hematologul Marinela Raţ, de la Spitalul Judeţean Reşiţa, care trebuie să plătească Casei de Sănătate cei 4.642 de lei pentru medicamentul Glivec prescris unui pacient pe care îl avea în evidenţe de doi ani.

După ce a luat ultima tranşă de medicamente, la finele lui august 2009, medicul a aflat că pacientul dece dase subit. De bună credinţă, văduva bolnavului i-a dat medicului înapoi restul de medicamente rămase de la soţul defunct. "Apucase să ia 10 din cele 60 de pastile. Cele primite înapoi le-am dat altui pacient, care urma tratament cu acest medicament, pentru că, uneori, în farmacia spitalului nu se găseşte. Am vrut să fac o faptă bună", povesteşte doctorul.

Reţete suspecte au fost găsite şi la Arad. "În 39 de cazuri s-a constatat că CNP-ul pacientului fusese introdus eronat în sistem", ne-a declarat Bianca Găicean, purtătorul de cuvânt al Casei de Sănătate Arad. În nouă cazuri reţetele, cu valori cuprise între 13 şi 750 de lei, au fost prescrise unor persoane decedate. Alte trei reţete cu valori cuprinse între 1116 şi 3539 de lei au fost prescrise unor pacienţi cu cancer după ce aceştia au murit. Pentru toţi a fost sesizat Parchetul . Din medicii acuzaţi până acum niciunul nu a fost condamnat.

Două metode de fraudare frecvente

Oficialii CNAS detaliază metodele de furt pe specialităţi: pentru că au dreptul să prescrie grosul medicamentelor scumpe (medicamente oncologice, medicamente pentru diabet), medicii specialişti "îşi îmbolnăvesc" cu bună ştiinţă pacienţi decedaţi sau care nu trec pragul cabinetului, după care le scriu reţete-făcături.

Merg cu ele direct la farmacii şi, de îndată ce sunt decontate, banii sunt împărţiţi frăţeşte între medic şi farmacist. "Medicii specialişti le prescriu reţete false cu medicamente scumpe, e posibil ca şi pe numele dumneavoastră şi al meu să prescrie reţete şi noi habar n-avem…", atrage atenţia preşe dintele CNAS, Lucian Duţă.

Pe de altă parte, pentru că nu au la vârful condeiului medicamentele scumpe, medicii de familie au găsit o altă metodă. Chiar colegi de-ai lor care au dorit să-şi păstreze anonimatul îi dau în vileag. "Medicii de familie prescriu bilete de trimitere preferenţial la anumite laboratoare, după care li se întorc comisioanele. De aceea, pacienţii sunt îndreptaţi insistent doar spre anumite laboratoare cu care au blat". (A contribuit Georgeta Petrovici)

REPLICĂ

"Vrem făptaşii după gratii"

"M-am săturat să justific ceea ce spune unul şi altul de la Casă. Nu mai luaţi de bun tot ce spune acest individ, atât timp cât nu vine cu liste concrete", este replica preşedintelui Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae. "Vrem făptaşi, vrem să ştim că medicul X a avut blat cu farmacia Y, din care a câştigat n lei. După care îi vrem după gratii", adaugă vicepreşedintele Colegiului Farmaciştilor din România, Clara Popescu.

Farmaciştii se plâng chiar că statul i-ar fi lăsat cu o pagubă de 130 de milioane de euro, reţetele pe oncologie şi diabet din perioada iulie-decembrie 2010 nici măcar nu au fost înregistrate în sistem, iar restul reţetelor compensate se decontează cu ţârâita, după mai bine de 330 de zile. "Suntem legaţi de mâini şi de picioare, atâţia bani primim, atâţia dăm. Acum se văd roadele consumului nesăbuit de medicamente scumpe şi a fraudei din sistem. Medicii şi farmaciştii şi-au făcut-o cu mâna lor", consideră Lucian Duţă.

"E posibil ca şi pe numele meu să se prescrie reţete false."
LUCIAN DUŢĂ preşedintele CNAS