Reţeaua „IUDA“: spionii lui Ivan
Editura Evenimentul si Capital

Reţeaua „IUDA“: spionii lui Ivan

1ed5e02c31590c61c3e713f7763565ce
Autor: | | 12 Comentarii | 0 Vizualizari

Culisele tranzacţiilor cu armament dezvăluie anvergura operaţiunilor ruseşti din România. Un raport al Direcţiei de Siguranţă Militară de la Bucureşti (DSM - contraspionajul militar) pune în lumină modul în care serviciile secrete de la Moscova penetrează informativ industria naţională de apărare. Miza: controlul operaţiunilor de import-export, cu potenţial financiar uriaş, şi informaţii „preţioase“ privind strategia de apărare a guvernului român. Filajul DSM identifică un personaj-cheie: Aurel Cazacu.

Nume de cod: „Iuda“. Nume real: Aurel Cazacu. Funcţia: şeful Direcţiei Generale Industria de Apărare din Ministerul Economiei, prin care se coordonează Romarm, producătorul naţional de armament. Aurel Cazacu a fost luat în obiectivul Direcţiei de Siguranţă Militară (DSM) - serviciul de contraspionaj al Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei. EVZ a obţinut câteva dintre rapoartele DSM. Analiştii identifică, pas cu pas, interesele ruseşti din jurul Romtehnica - traderul de armament al Ministerului Apărării. Avertismentul DSM nu se referă doar la riscul contrabandei cu arme româneşti, ci şi la spionajul economic al Kremlinului. Sub guvernarea PSD, Cazacu a fost directorul Romtehnica. Acum, e monitorizat din cauza „deserviciilor“ aduse prin legăturile sale cu ofiţeri de informaţii ruşi, israelieni şi americani. Aceştia penetrează informativ zona producţiei şi comerţului românesc cu armament, sub paravanul reprezentării unor corporaţii străine din domeniu. Aurel Cazacu are o filosofie proprie: „Cât am fost la Romtehnica, m-am luptat ca aceasta să fie prima. Acum, la Romarm, mă lupt pentru Romarm“. Vorbeşte mult, dar ocoleşte subiectul principal cu dexteritate şi crede că în spatele ziariştilor se ascund „alte interese“. Recunoaşte, însă, tot ce scrie în rapoartele DSM, dar pretinde o copie. Cum nu i se oferă, condiţionează: „S-ar putea să-mi aduc aminte mai multe, dacă am şi eu o copie“. În rest, vine cu justificări: „Ei vor să vândă, nu să producă, iar eu am tot interesul să-i ţin aici ca să producă. Trebuie ajutaţi, investiţiile trebuie sprijinite“. „Reţeaua IUDA: Spionii lui Ivan“ este prima radiografie a spionilor din culisele afacerii cu tehnică specială. UMBRELA ARMITECH Filieră rusească via Panama Bucureşti. 29 octombrie 2003. Romtehnica. Telefonul mobil al lui Aurel Cazacu îşi face datoria. Apelantul e colonelul (r) Constantin Cetinoiu, fost cadru al Securităţii ceauşiste. După două ore, cei doi se întâlnesc într-un restaurant. Cetinoiu, pionul „care deschide uşi“, îi propune lui Cazacu o colaborare cu firma Armitech din Chişinău, specializată în comerţul cu produse speciale. Ofiţerii de contraspionaj intră în alertă. Raportul operativ e fără echivoc: „În cadrul acţiunilor informative a rezultat că firma Armitech din Chişinău, cu reprezentanţă în Panama, este o firmă de acoperire a serviciilor ruse de spionaj, activitatea ei fiind coordonată de la Moscova de generalul Vohonin, care, în perioada anterioară aderării României la structurile euro-atlantice, avea ca misiune blocarea eforturilor româneşti şi compromiterea României în procesul de aderare“. Prin reţeaua Armitech, spionajul moscovit a acţionat în România la sfârşitul anilor ’90. Obiectivul: tranzacţiile cu armament. „Oamenii noştri din Panama“ Ciudad de Panama. Republica Panama. În celebra jurisdicţie offshore sud-americană a fost înregistrată Armitech Company Inc - firma-mamă a suveicii Armitech. Sub aripa sa au activat mai mulţi ofiţeri KGB. Moldoveanul Ion Busuioc (Ivan Grigorevici Busuioc) e unul dintre ei. Acesta a reprezentat sucursala Armitech din Cipru, implicată în tranzacţii cu tehnică militară românească în Africa. Anul trecut, colonelul (r) KGB specializat în comerţ exterior, Ion Busuioc, a fost arestat în Bucureşti. Acuzaţia: trafic de armament. Era unul dintre aghiotanţii viceamiralului israelian Shimon Naor - condamnat în România pentru contrabandă de arme la 11 ani de închisoare, dar ascuns de Israel. În 2004, Busuioc s-a implicat în vânzările de cărbune rusesc către CET-urile din nordul ţării, printr-un offshore din Elveţia (Mir Trade AG). Ivan Ţurcanu este numele preşedintelui Armitech Company Inc - Panama. Aparent, coordona întreaga reţea. Născut la Chişinău, Ţurcanu locuieşte în Moscova şi, oficial, este avocat. Neoficial, e unul dintre analiştii SVR - serviciul rusesc de spionaj. Ucraineanul Vladimir Mazin şi moldoromânul Vladimir Siminiuc sunt şi ei conectaţi la Armitech. Primul a manageriat Ukrspetsexport, compania de stat din Kiev prin care Ucraina exportă şi importă arme. Al doilea, fost ofiţer în armata Moldovei, conduce acum o societate în Rusia (Willing) şi a fost un apropiat al răposatului general Alexandr Lebed - excomandantul Armatei a 14-a din Transnistria, mort în accident de elicopter, în 2002. Un personaj-cheie în ecuaţia Armitech a fost şi colonelul (r) Costică Lapteş. Până în 1997, a condus Regia „Grupul Industrial al Armatei Române“ (GIARA). A fost demis după ce GIARA şi Aerofina au livrat arme Irakului lui Saddam Hussein, aflat sub embargou internaţional. Ulterior, Lapteş a reprezentat în România companiile prin care opera Shimon Naor: Armitech Company (Panama), Armimpex Hightech Ltd şi Saltech (Cipru). În anturajul de afaceri al lui Lapteş s-au mai perindat Gheorghe Nemţeanu - fost director al Romarm şi Arsenalul Armatei -, Dan Mocănescu (deputat PRM), Eugen Nicolăescu (ministrul PNL al sănătăţii) şi soţul senatorului PNL Norica Nicolai. Toţi au fost asociaţi într-o firmă de intermediere de armament (Prodigo SA). Marii masoni Bucureşti. Direcţia de Siguranţă Militară. Octombrie 2003. Întâlnindu-l pe Aurel Cazacu, colonelul (r) Cetinoiu îi indică acestuia două persoane de contact pentru Armitech: moldovenii Anatol Coman şi Vasile Gondiu. Ofiţerii DSM completează: „În mediul comercianţilor cu produse speciale se cunoaşte că Anatol Coman a fost ofiţer superior în KGB, este mason Mare Maestru al Lojei de la Chişinău şi că alături de Gondiu Vasile acţionează împreună cu Alexandr Kondyakov (fost general KGB), prin intermediul Novokom (recunoscută oficial ca firmă de lobby a lui Vladimir Putin). În toamna anului 2003, Alexandr Kondyakov a avut întâlniri cu Gheorghe Florea (patronul fabricii de băuturi alcoolice de la Bragadiru) şi cu cosmonaut Dumitru Prunariu, ocazie cu care s-a discutat posibilitatea numirii lui D. Prunariu ca ambasador la Moscova“. Alexandr Vladimirovici Kondyakov (58 de ani) este directorul general al firmei ruseşti de consultanţă Novokom. Consultanţă politică, relaţii internaţionale, activităţi de informaţii şi analiză. În timpul Războiului Rece, Kondyakov a comandat rezidenţa de spionaj a KGB din Londra. În prezent, este al doilea om al masoneriei ruse: Mare Secretar al Marii Loji a Rusiei. Personaj controversat, Gheorghe Florea face obiectul mai multor dosare penale şi figurează în centrala incidenţelor de plăţi a BNR pentru ţepe în lanţ. Florea e membru de vază al masoneriei româneşti (Mare Maestru Suveran). La rândul său, Dumitru Prunariu este Maestru în Loja masonică „Roza Vânturilor“ din Orientul Bucureşti. În mai 2004, la scurt timp după întâlnirea cu Alexandr Kondyakov, filată de ofiţerii DSM, Prunariu a fost numit ambasador al României în Federaţia Rusă. Anul următor, preşedintele Băsescu l-a rechemat în ţară. COSTAŞ - STENZELEIT URMEAZĂ ÎN EVZ Lunea viitoare, episodul doi: Reţeaua „IUDA“: spionii lui Gedeon

Pagina 1 din 2
Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Cupola

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate