Evenimentul Zilei > Actualitate > Reţeaua „IUDA“: spionii lui Ivan
Reţeaua „IUDA“: spionii lui Ivan

Reţeaua „IUDA“: spionii lui Ivan

Culisele tranzacţiilor cu armament dezvăluie anvergura operaţiunilor ruseşti din România. Un raport al Direcţiei de Siguranţă Militară de la Bucureşti (DSM - contraspionajul militar) pune în lumină modul în care serviciile secrete de la Moscova penetrează informativ industria naţională de apărare. Miza: controlul operaţiunilor de import-export, cu potenţial financiar uriaş, şi informaţii „preţioase“ privind strategia de apărare a guvernului român. Filajul DSM identifică un personaj-cheie: Aurel Cazacu.

Nume de cod: „Iuda“. Nume real: Aurel Cazacu. Funcţia: şeful Direcţiei Generale Industria de Apărare din Ministerul Economiei, prin care se coordonează Romarm, producătorul naţional de armament.

Aurel Cazacu a fost luat în obiectivul Direcţiei de Siguranţă Militară (DSM) – serviciul de contraspionaj al Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei. EVZ a obţinut câteva dintre rapoartele DSM. Analiştii identifică, pas cu pas, interesele ruseşti din jurul Romtehnica – traderul de armament al Ministerului Apărării. Avertismentul DSM nu se referă doar la riscul contrabandei cu arme româneşti, ci şi la spionajul economic al Kremlinului.

Sub guvernarea PSD, Cazacu a fost directorul Romtehnica. Acum, e monitorizat din cauza „deserviciilor“ aduse prin legăturile sale cu ofiţeri de informaţii ruşi, israelieni şi americani. Aceştia penetrează informativ zona producţiei şi comerţului românesc cu armament, sub paravanul reprezentării unor corporaţii străine din domeniu.

Aurel Cazacu are o filosofie proprie: „Cât am fost la Romtehnica, m-am luptat ca aceasta să fie prima. Acum, la Romarm, mă lupt pentru Romarm“.

Vorbeşte mult, dar ocoleşte subiectul principal cu dexteritate şi crede că în spatele ziariştilor se ascund „alte interese“. Recunoaşte, însă, tot ce scrie în rapoartele DSM, dar pretinde o copie. Cum nu i se oferă, condiţionează: „S-ar putea să-mi aduc aminte mai multe, dacă am şi eu o copie“. În rest, vine cu justificări: „Ei vor să vândă, nu să producă, iar eu am tot interesul să-i ţin aici ca să producă. Trebuie ajutaţi, investiţiile trebuie sprijinite“.

„Reţeaua IUDA: Spionii lui Ivan“ este prima radiografie a spionilor din culisele afacerii cu tehnică specială.

UMBRELA ARMITECH

Filieră rusească via

Panama Bucureşti. 29 octombrie 2003. Romtehnica. Telefonul mobil al lui Aurel Cazacu îşi face datoria. Apelantul e colonelul (r) Constantin Cetinoiu, fost cadru al Securităţii ceauşiste. După două ore, cei doi se întâlnesc într-un restaurant. Cetinoiu, pionul „care deschide uşi“, îi propune lui Cazacu o colaborare cu firma Armitech din Chişinău, specializată în comerţul cu produse speciale.

Ofiţerii de contraspionaj intră în alertă. Raportul operativ e fără echivoc: „În cadrul acţiunilor informative a rezultat că firma Armitech din Chişinău, cu reprezentanţă în Panama, este o firmă de acoperire a serviciilor ruse de spionaj, activitatea ei fiind coordonată de la Moscova de generalul Vohonin, care, în perioada anterioară aderării României la structurile euro-atlantice, avea ca misiune blocarea eforturilor româneşti şi compromiterea României în procesul de aderare“.

Prin reţeaua Armitech, spionajul moscovit a acţionat în România la sfârşitul anilor ’90. Obiectivul: tranzacţiile cu armament.

„Oamenii noştri din Panama“

Ciudad de Panama. Republica Panama. În celebra jurisdicţie offshore sud-americană a fost înregistrată Armitech Company Inc – firma-mamă a suveicii Armitech. Sub aripa sa au activat mai mulţi ofiţeri KGB.

Moldoveanul Ion Busuioc (Ivan Grigorevici Busuioc) e unul dintre ei. Acesta a reprezentat sucursala Armitech din Cipru, implicată în tranzacţii cu tehnică militară românească în Africa. Anul trecut, colonelul (r) KGB specializat în comerţ exterior, Ion Busuioc, a fost arestat în Bucureşti. Acuzaţia: trafic de armament.

Era unul dintre aghiotanţii viceamiralului israelian Shimon Naor – condamnat în România pentru contrabandă de arme la 11 ani de închisoare, dar ascuns de Israel. În 2004, Busuioc s-a implicat în vânzările de cărbune rusesc către CET-urile din nordul ţării, printr-un offshore din Elveţia (Mir Trade AG).

Ivan Ţurcanu
este numele preşedintelui Armitech Company Inc – Panama. Aparent, coordona întreaga reţea. Născut la Chişinău, Ţurcanu locuieşte în Moscova şi, oficial, este avocat. Neoficial, e unul dintre analiştii SVR – serviciul rusesc de spionaj. Ucraineanul Vladimir Mazin şi moldoromânul Vladimir Siminiuc sunt şi ei conectaţi la Armitech. Primul a manageriat Ukrspetsexport, compania de stat din Kiev prin care Ucraina exportă şi importă arme. Al doilea, fost ofiţer în armata Moldovei, conduce acum o societate în Rusia (Willing) şi a fost un apropiat al răposatului general Alexandr Lebed – excomandantul Armatei a 14-a din Transnistria, mort în accident de elicopter, în 2002.

Un personaj-cheie în ecuaţia Armitech a fost şi colonelul (r) Costică Lapteş. Până în 1997, a condus Regia „Grupul Industrial al Armatei Române“ (GIARA). A fost demis după ce GIARA şi Aerofina au livrat arme Irakului lui Saddam Hussein, aflat sub embargou internaţional. Ulterior, Lapteş a reprezentat în România companiile prin care opera Shimon Naor: Armitech Company (Panama), Armimpex Hightech Ltd şi Saltech (Cipru).

În anturajul de afaceri al lui Lapteş s-au mai perindat Gheorghe Nemţeanu – fost director al Romarm şi Arsenalul Armatei -, Dan Mocănescu (deputat PRM), Eugen Nicolăescu (ministrul PNL al sănătăţii) şi soţul senatorului PNL Norica Nicolai. Toţi au fost asociaţi într-o firmă de intermediere de armament (Prodigo SA).

Marii masoni

Bucureşti. Direcţia de Siguranţă Militară. Octombrie 2003. Întâlnindu-l pe Aurel Cazacu, colonelul (r) Cetinoiu îi indică acestuia două persoane de contact pentru Armitech: moldovenii Anatol Coman şi Vasile Gondiu.

Ofiţerii DSM completează: „În mediul comercianţilor cu produse speciale se cunoaşte că Anatol Coman a fost ofiţer superior în KGB, este mason Mare Maestru al Lojei de la Chişinău şi că alături de Gondiu Vasile acţionează împreună cu Alexandr Kondyakov (fost general KGB), prin intermediul Novokom (recunoscută oficial ca firmă de lobby a lui Vladimir Putin). În toamna anului 2003, Alexandr Kondyakov a avut întâlniri cu Gheorghe Florea (patronul fabricii de băuturi alcoolice de la Bragadiru) şi cu cosmonaut Dumitru Prunariu, ocazie cu care s-a discutat posibilitatea numirii lui D. Prunariu ca ambasador la Moscova“.

Alexandr Vladimirovici Kondyakov (58 de ani) este directorul general al firmei ruseşti de consultanţă Novokom. Consultanţă politică, relaţii internaţionale, activităţi de informaţii şi analiză. În timpul Războiului Rece, Kondyakov a comandat rezidenţa de spionaj a KGB din Londra. În prezent, este al doilea om al masoneriei ruse: Mare Secretar al Marii Loji a Rusiei.

Personaj controversat, Gheorghe Florea face obiectul mai multor dosare penale şi figurează în centrala incidenţelor de plăţi a BNR pentru ţepe în lanţ. Florea e membru de vază al masoneriei româneşti (Mare Maestru Suveran).

La rândul său, Dumitru Prunariu este Maestru în Loja masonică „Roza Vânturilor“ din Orientul Bucureşti. În mai 2004, la scurt timp după întâlnirea cu Alexandr Kondyakov, filată de ofiţerii DSM, Prunariu a fost numit ambasador al României în Federaţia Rusă. Anul următor, preşedintele Băsescu l-a rechemat în ţară.

COSTAŞ – STENZELEIT

Interfaţa ruşilor

Bucureşti. Strada Polonă.
Februarie 2008. Compania Royal Consulting funcţionează într-o vilă luxoasă. Patronul Dieter Stenzeleit pretinde că se înrudeşte cu Casa Regală a României. Afacerile însă n-au sânge albastru: Royal Consulting a reprezentat Rosoboronexport – compania prin care Kremlinul centralizează exporturile şi importurile de armament. Astfel, Stenzeleit a interferat periculos cu Aurel Cazacu. Sub filajul DSM. Raportul operativ rezumă: „În 08.09.2006, Dieter Stenzeleit a comunicat C.N. Romtehnica faptul că îl împuterniceşte pe generalul (r) Costaş Ion Grigore, cetăţean al Republicii Moldova, (…) să negocieze în calitate de consultant din partea firmei Royal Consulting vânzarea a 15 avioane MIG-29 MF şi 3 avioane MIG-29 UB, de către Romtehnica, din existentul Ministerului Apărării. Cazacu Aurel a fost contactat de Dieter Stenzeleit, managerul firmei Royal Consulting. (…). Demersurile lui Aurel Cazacu reprezintă o acţiune tipică de spionaj economic în beneficiul firmei ruse Rosoboronexport (reprezentată de Royal Consulting). (…) În cursul lunii august 2006, Aurel Cazacu i-a perfectat o întâlnire lui Dieter Stenzeleit cu fostul şef al SMG, generalul Eugen Bădălan (…)“. De teama interceptării Stenzeleit discută chestiunile „sensibile“ în curtea vilei: „Contractul Rosoboronexport- Romtehnica nu s-a mai semnat. România poate vinde avioanele doar înapoi la ruşi. Îl cunosc bine pe generalul Costaş Ion. Pe Bădălan l-am întâlnit de două ori, prin generalul Nicolae Spiroiu“. Generalul Ion Costaş a fost ministrul apărării din Republica Moldova şi e un apropiat al controversatului Sever Mureşan.

ANALIZĂ OPERATIVĂ

Firmele lui Coman Anatol


Bucureşti. August 2005.
Omul de legătură al Armitech, Anatol Andreevici Coman, rulează afaceri în Rusia, Ucraina, Moldova şi România. Din cele patru firme deschise în România, două au fost înregistrate în aceeaşi zi (31 august 2005), în Capitală: Interenergo Group Company şi Inter Resources Company – axate pe comerţul de combustibili. În prima, Coman e asociat cu o firmă din Doneţk, Ucraina. Prietenia sa cu Dinu Patriciu şi Eugen Ovidiu Chirovici (Marele Maestru al Marii Loji din România) e de notorietate în mediile masonice şi de business.

Ultimul post în uniformă al lui Vasile Gondiu, celălalt „contact“ Armitech: înalt ofiţer de poliţie în Republica Moldova.

Bucureşti. DSM. 2006.
Monitorizând operaţiunile ruseşti, analiştii DSM concluzionează: „iniţiativa confirmă ofensiva declanşată de serviciile ruse de informaţii, sub acoperirea comercianţilor din Moldova, generată de apropierea lui Cazacu Aurel de serviciile americane de informaţii şi firma Cubic şi, de asemenea, de posibilitatea ca toate importurile de produse speciale atât pentru România, cât şi pentru bazele NATO din România să fie efectuate prin Romtehnica“.

Dar „ofensiva“ nu se opreşte. Un extras dintr-un alt raport DSM obţinut de EVZ dezvăluie: „Cazacu Aurel a fost contactat de omul de afaceri Gheorghe Gorincioi (fost ofiţer de informaţii) pentru a analiza stadiul operaţiunilor de export de armament iniţiate de cei doi. Cazacu Aurel i-a precizat că omul său de legătură din Sry Lanka (cel mai probabil însărcinatul de afaceri a.i. al Ambasadei României din Sry Lanka – Nicolae Aldea) va sosi în România pentru a aduce cererile de ofertă. Gheorghe Gorincioi i-a transmis complimente lui Cazacu Aurel de la partenerul său din Moscova, Ivan Ţurcanu – comerciantul moldovean/ fost ofiţer KGB, implicat în perioada 1998- 2000 în iniţierea unor operaţiuni de export armament, care vizau compromiterea firmelor româneşti exportatoare şi blocarea eforturilor României de aderare la structurile euro-atlantice (…) În urma unei operaţiuni de export-capcană ce i-a fost propusă lui Shimon Naor/Israel, acesta a fost arestat de autorităţile române.

Cazacu Aurel i-a comunicat lui Gheorghe Gorincioi că intenţionează să ajungă la Moscova pentru a se întâlni cu respectivul“.

URMEAZĂ ÎN EVZ

Lunea viitoare, episodul doi:

Reţeaua „IUDA“: spionii lui Gedeon