Proiectul legii Asistenţei Sociale reduce drastic sutele de drepturi sociale existente, grupându-le în patru mari categorii de prestaţii sociale.

În 2008, Unitatea Centrală de Audit Public Intern de la nivelul Ministerului Finanţelor Publice a evaluat sistemul de evidenţă şi control a drepturilor de natură socială acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondului naţional unic de asigurări de sănătate şi de la bugetele locale, în urma căruia au fost identificate 202 drepturi de natură socială.

Ca atare, viitorul Cod va regrupa drepturile sociale, al căror număr a crescut de la şapte, în 1990, la 202 în 2008, în patru mari grupe, reducându-le astfel numărul drastic. Prima grupă vizează drepturile financiare menite să ajute familiile şi persoanele singure cu venituri reduse, care trăiesc la limită, a doua conţine prestaţiile de tip familial, a treia vizează sprijinul pentru persoanele cu nevoi speciale şi a patra se referă la ajutoarele acordate pentru susţinerea familiei sau a persoanei de extremă dificultate.

O noutate este venitul minim de inserţie, prima categorie, care va înlocui practic venitul minim garantat, alocaţiile pentru sprijinirea familiilor sărace  cu copii (monoparentală şi complementară) şi ajutorul pentru încălzire. Nivelul lunar al acestui venit ar urma să aibă valori cuprinse între 273 de lei, pentru o persoană singură şi 1.057 lei, pentru familia formată din doi adulţi cu cinci copii în întreţinere.

Vouchere pentru ajutorul social alimentar lunar

Acest venit, care se "indexează anual prin hotărâre a Guvernului", se majorează cu 100 lei "dacă un membru al familiei face dovada că prestează orice activitate, realizând venituri cu caracter salarial". Acesta "se asigură prin acordarea prin vouchere a ajutorului social alimentar lunar", între 155 şi 602 lei, la care se adaugă diferenţa în lei, mai prevede proiectul.

În plus, familiile care primesc ajutor social şi care au în întreţinere copii de vârstă şcolară înscrişi în învăţământul de stat, la cursuri de zi, "beneficiază la fiecare început de an şcolar de o sumă reprezentând contravaloarea rechizitelor şcolare necesare participării şcolare a copilului": 100 de lei pentru preşcolari, 200 de lei pentru cei din învăţământul primar şi 250 de lei pentru cei din învăţământul gimnazial şi liceal.   Venitul minim de inserţie se acordă doar dacă beneficiarul face "muncă în folosul comunităţii proporţional cu suma primită (cu un tarif orar corespunzător salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, raportat la durata medie lunară a timpului de muncă, de 21,25)", dacă aduce lunar documente ce arată că şi-a căutat un loc de muncă şi pe baza anchetelor efectuate de primărie, menite să testeze veniturile şi mijloacele de trai.

Controale obligatorii pentru primari

Potrivit proiectului Ministerului Muncii, primarii cu mai puţin de 20.000 de locuitori vor fi obligaţi să verifice minimum 20% din numărul beneficiarilor, în timp ce primăriile cu peste 100.000 de locuitori vor trebui să controleze minimum 3% din numărul beneficiarilor de venit minim de inserţie.

Politica familială, a doua grupă de drepturi sociale, conţine alocaţia de stat pentru copil, care ar urma să fie tot de 42 de lei, indemnizaţia de creştere a copilului, redusă la o perioadă maximă de un an, alocaţiile copiilor din sistemul de protecţie socială, între 150 şi 400 de lei, dar şi bursele sociale şcolare, destinate elevilor şi studenţilor săraci.

A treia categorie de prestaţii sociale vizează persoanele cu nevoi speciale - persoanele cu handicap, cele cu HIV/SIDA, care beneficiază de indemnizaţie de hrană, vârstnicii, persoanele dependente. Indemnizaţia de handicap propusă de Ministerul Muncii variază între 20 şi 340 de lei, cu un supliment de 100 de lei pentru cei care obţin venituri din activităţi.

Indemnizaţia de îngrijire pentru persoanele cu handicap, adult sau copil, dar şi pentru bătrânii cu gradul 1 de dependenţă, cu venituri sub 600 de lei sau care nu au familie, ar urma să fie de 450 de lei. În plus, bătrânii fără niciun sprijin ar mai primi şi o prestaţie de dependenţă, de maximum 600 de lei, pentru finanţarea serviciilor de îngrijire de lungă durată, măsură ce ar urma să fie implementată în următorii trei-cinci ani. Iar în cazul celor pe care statul îi ia în grijă, se prevede posibilitatea plăţii serviciilor printr-o formă de ipotecare a locuinţei bătrânilor.

Cea de-a patra categorie se referă la ajutoarele pentru situaţii deosebite, aşa cum sunt cele acordate familiilor afectate de calamităţi naturale sau probleme grave de sănătate, ca şi celor care necesită tratament în străinătate cărora li s-ar deconta 40% din costuri, dar şi ajutoarele destinate refugiaţilor.

Formular unic şi verificări în toate bazele de date

Ideea de bază a noii legi este stabilirea unui formular unic pentru solicitarea drepturilor acordate pe baza testării mijloacelor/veniturilor sau a prestaţiilor pentru complementarea veniturilor familiilor. Plata drepturilor se va face de către Agenţia de Prestaţii Sociale, iar "verificarea veridicităţii informaţiilor furnizate de solicitanţi se va realiza prin exploatarea datelor existente în alte sisteme informatice, respectiv ale ANAF, evidenţa populaţiei, administraţiile financiare locale, alte sisteme care au drept obiect înregistrarea veniturilor şi bunurilor persoanelor, precum şi prin anchete sociale ori acţiuni de inspecţie şi control".

De asemenea, "se propune ca în termen de maxim cinci ani să se creeze sistemul informatic integrat pe baza căruia cererea va fi completată electronic, iar verificarea datelor înscrise se va efectua pe baza informaţiilor existente în sistem", se mai arată în nota de fundamentare a proiectului. În plus, se introduc modele alternative de plată a drepturilor sociale, cum ar fi "vouchere, tichete, cupoane, bonuri valorice pentru acoperirea costurilor unor bunuri indispensabile traiului zilnic, precum şi a unor servicii". Asta, în paralel cu introducerea de "sancţiuni contravenţionale aplicabile tuturor factorilor responsabili în acordarea prestaţiilor sociale".

Legea ar putea aduce bani la buget

Nota de fundamentare a proiectului arată că efectul introducerii noii legi a asistenţei sociale aduce nu numai ordine în sistem, ci ar putea aduce chiar şi bani în plus la buget. "Cheltuielile totale pe care le implică aplicarea prezentei legi nu presupun creşterea chletuielilor bugetare. Efortul bugetar se încadrează în cheltuielile generale actuale şi fundamentate pentru anii următori destinate prestaţiilor sociale asigurate din bugetul de stat, precum şi serviciilor sociale finanţate din bugetul de stat şi bugetele locale", prevede documentul.

Mai mult, "prin aplicarea prevederilor legale privind prestaţiile sociale, sumele destinate acestora se diminuează cu aproximativ 1.021 milioane lei, comparativ cu costurile fundamentate pentru anul 2011". Iar "alocarea sumelor de la bugetul de stat pentru finanţarea serviciilor sociale potrivit formulei reglementate prin prezenta lege, conduce la o majorare a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat cu aproximativ 277 milioane lei", ceea ce înseamnă că statul ar ieşi pe plus din aplicarea noii legi.