România şi ţările din Europa Centrală şi de Est au suferit o reducere semnificativă a investiţiilor străine de la începutul crizei pe măsură ce investitorii au părăsit pieţele emergente, îndreptându-se către economiile cu dezvoltare rapidă (BRIC).

În aceste condiţii, România trebuie să se mobilizeze pentru captarea sumelor încă disponibile din fondurile UE acordate până în 2013 şi să-şi traseze priorităţile pentru următoarea perioadă de finanţare. Cu toate acestea, sondajul KPMG, intitulat "EU Funds in Central and Eastern Europe", arată că în timp ce Estonia, Letonia, Lituania, Cehia sunt pe primele poziţii, Romania oscilează între penultimul şi ultimul loc, cu puţin peste 60% contractat în ultimii cinci ani din bugetul european alocat României şi sub 15% rambursat beneficiarilor.

Studiul "Fondurile Europene în Europa Centrală şi de Est – Raport privind progresul înregistrat în 2011" a fost realizat de Divizia de Consultanţă în Fonduri europene şi Sector Public, pe baza informaţiilor primite din partea autorităţilor de către birourile KPMG din Europa Centrală şi de Est (ECE).

Cum putem recupera decalajele

Pentru recuperarea decalajului, elementele cheie sunt o strategie guvernamentală coerentă şi consistentă, anticiparea evoluţiei macro-economice şi sectoriale, precum şi mecanisme eficiente de simplificare a birocraţiei, de filtrare a unor contractanţi eligibili şi de management modern din partea autorităţilor, spune Daniela Nemoianu, partener executiv al KPMG în România.

Perioada care va urma reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru sectorul public – priorităţile sunt numeroase, iar constrângerile bugetare pentru România anilor 2012-2020 sunt semnificative, spun reprezentanţii KPMG.

"Nivelul scăzut al absorbţiei fondurilor europene în România este cauzat în principal de lipsa unui proces consistent pentru elaborarea proiectelor. Nevoile sunt evidente, la fel si impactul pozitiv pe care aceste intrări nerambursabile l-ar avea asupra economiei româneşti. Ţinând cont de stadiul de dezvoltare al economiei româneşti raportat la partenerii din Uniunea Europeana, România ar trebui sa fie un beneficiar net şi nu un contribuitor net", a spus Dinu Bumbăcea, Partener Management Consulting şi Sector Public la KPMG.