Prezenţa eurodeputaţilor români la şedinţele plenare ale Parlamentului European este în continuare scăzută iar activitatea lor în actuala legislatură este încă nesatisfăcătoare, spune un raport al Institutului European pentru Democraţie Participativă - Qvorum (IEDPQ).
Studiul, care analizează al doilea an de mandat al europarlamentarilor, relevă că prezenţa delegaţiei României la şedinţele în plen cunoaşte o tendinţă crescătoare, dar rămâne în continuare pe unul dintre locurile codaşe în UE. Concret, delegaţia României a terminat primul an de mandat pe poziţia a 26-a din 27, cu o medie de prezenţă de 85,84%, iar în primul trimestru al celui de-al doilea an de mandat se află pe poziţia a 24-a, cu o medie de 86,71%.
Printre europarlamentarii a căror prezenţă în plen a crescut anul acesta, în primul trimestru, comparativ cu anul trecut, se numără Traian Ungureanu, Viorica Dăncilă, Renate Weber, Cristian Buşoi, Sebastian Bodu sau Adina Vălean.
Alţi eurodeputaţi români au înregistrat însă o scădere a prezenţei în plen. Printre aceştia se află Ioan Mircea Paşcu, Adrian Severin, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Rareş Niculescu şi Corneliu Vadim Tudor, potrivit datelor IEDPQ.
Eurodeputaţii exagerează importanţa activităţii
Studiul activităţii europarlamentarilor români apreciază că aceştia sunt fruntaşi la activităţi pentru care nu au nevoie neapărat de sprijinul politic al colegilor de grup politic european sau al celorlalţi colegi din parlament.
Astfel, la luări de cuvânt România se află pe locul 4 (locul 9 în mandatul precedent), la întrebări pe locul 14 (locul 18 în mandatul precedent), la amendamente pe locul 6 (locul 4 în mandatul precedent), iar la propuneri de rezoluţii pe locul 5 (locul 20 în mandatul precedent).
În ce priveşte activităţile de substanţă, deşi se constată o uşoară îmbunătăţire a situaţiei, eurodeputaţii români se află în partea a doua a clasamentului, observă studiul. În ceea ce priveşte alocarea de rapoarte, delegaţia ţării noastre se situează pe poziţia a 15-a (locul 20 în mandatul precedent), iar la alocarea de avize pe poziţia a 11-a (locul 15 în mandatul precedent).
Chiar dacă nu excelează la Bruxelles sau Strasbourg, unii eurodeputaţi români încearcă să exagereze importanţa acţiunilor lor în parlament atunci când se adresează opiniei publice din ţară. Un exemplu oferit de studiul Qvorum este cel al nenumăratelor informaţii privind declaraţiile pe care eurodeputaţii le fac în plenul Parlamentului European.
"În realitate însă, luările de cuvânt reprezintă un instrument viabil numai în măsura în care sunt însoţite şi de acţiuni concrete (redactarea de rapoarte, avize, amendamente), altfel ele au mai degrabă caracter propagandistic şi sunt contra-indicate.", notează studiul.
Recomandările noastre
