Întâlnirea preşedintelui francez cu liderul rus a adus puţine rezultate.

Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său francez Nicolas Sarkozy nu au reuşit să găsească un punct de vedere comun pentru soluţionarea celor mai arzătoare probleme ale agendei internaţ ionale - viitorul provinciei sârbe Kosovo şi programul nuclear iranian - în pofida atmosferei aparent destinse în care s-a desfăşurat vizita la Moscova a noului lider al Franţei.

După săptămâni în care Parisul şi Moscova au schimbat indirect replici acide, cei doi preşedinţi au avut discuţii „relaxate, sincere şi pasionale“, care au adus o anumită „convergenţă“ de opinii, după cum a afirmat Sarkozy. Rezultatele palpabile nu au fost însă pe măsură, în ciuda eforturilor celor două părţi de a trece peste diferende. Rusia nu împărtăşeşte suspiciunile privind Iranul

„Rusia nu are date care să arate că Iranul încearcă să producă arme nucleare. Nu dispunem de astfel de informaţii“, a declarat, ieri, Putin la finalul convorbirilor cu liderul francez, care, spre deosebire de predecesorul său Jacques Chirac, s-a arătat mult mai puţin indulgent în faţa intenţiilor nucleare ale Teheranului.

„Plecăm de la principiul că Iranul nu are astfel de planuri, însă împărtăşim îngrijorarea partenerilor noştri că toate programele ar trebui să fie cât mai transparente posibil“, a adăugat Putin. Moscova s-a opus recent la ONU încercării americano-franceze de a impune noi sancţiuni republicii islamice pentru continuarea programului de îmbogăţire a uraniului.

Convergenţă sau complezenţă?

Nici în cazul Kosovo - în care Franţa alături de SUA, Marea Britanie şi Germania susţin acordarea independenţ ei încercând să învingă opoziţia Belgradului -, „convergenţa“ despre care a vorbit Sarkozy în prima zi a întâlnirilor la nivel înalt nu a fost confirmată de Putin.

Dimpotrivă, la finalul discuţiilor, Sarkozy a făcut încă o dată apel la unitatea UE pe tema Kosovo - un indiciu clar că Putin nu a fost dispus să renunţe la rolul de aliat al Serbiei în regiune. Pledoaria pentru unitatea comunitară a fost adresat de Sarkozy României, Slovaciei, Greciei, Ciprului, Spaniei şi Ungariei - state UE care nu sunt de acord cu acordarea independenţei provinciei sârbeşti.

MOMENT TENSIONAT Sarkozy: „Vă doresc o justiţie independentă“ Chiar dacă, la întâlnirile oficiale din cadrul vizitei la Moscova, Sarkozy a lăsat impresia că doreşte o relaţie amiabilă cu omologul său, preşedintele francez nu a uitat criticile pe care le-a adus Rusiei, în timpul campaniei pentru prezidenţiale, în privinţa deficienţelor de democraţ ie.

Într-un discurs rostit în faţa studenţilor de la Institutul Tehnic Bauman din Moscova, Sarkozy a cerut tinerilor care vor forma noile elite ale Rusiei să construiască o societate democratică pentru ca lumea să le fie recunoscătoare.

„În ţara mea, fiecare putere trebuie să dea socoteală, nimeni nu este mai presus de lege... O ţară în care justiţia nu este independentă nu este o ţară liberă... Ştiu că puteţi fi surprinşi, dar veţi cunoaşte acest lucru într-o zi, este ceea ce vă doresc“, a spus Sarkozy. OBIECTIVUL NR. 1 Strategia Moscovei: totul împotriva Americii Rusia încearcă să slăbească poziţ ia Statelor Unite pe scena internaţ ională şi, indiferent cum vor decide americanii în criza nucleară iraniană, Moscova nu are decât de câştigat, relevă un comentariu publicat de „New York Times“. Pentru a-şi susţine punctul de vedere, autorul, John Vinocur, porneş te de la presupunerea că ruşii, care oricum sunt principalii furnizori de materiale nucleare ai Teheranului, ar putea să se resemneze cu ideea unui Iran înarmat cu bombe nucleare.

Plini de bani şi cu ambiţii de a redeveni o superputere, ruşii pot accepta să se confrunte cu instabilitatea creată de un Iran nuclear, doar pentru a-i umili pe rivalii de la Washington. Din punctul de vedere al lui Vladimir Putin, orice s-ar întâmpla, ţara sa va avea de câştigat. Beţe-n roate

Rusia ar putea să-i încurajeze pe iranieni în a-şi menţine atitudinea beligerantă, aşteptând ca SUA să decidă să bombardeze instalaţ iile nucleare ale Teheranului. Este de aşteptat ca o astfel de ac- ţiune să aducă, din diverse colţuri ale lumii, un val de condamnări la adresa Statelor Unite. Presupunând că americanii îşi ating scopul şi distrug programul nuclear iranian, ruşii n-ar avea motive să fie prea nemulţumiţi. Preţul petrolului şi gazelor ar creşte, spre bucuria exportatorilor ruşi. În plus, Rusia ar avea toate şansele să pună mâna pe contractele de reconstrucţie a Iranului şi, în acelaşi timp, ar obţine şi un certificat de bună purtare pe plan internaţional. După ce, ani întregi, au tot vorbit despre eforturile, legitime, ale Rusiei de a dobândi respect pe plan mondial, strategii administra- ţiei americane au ajuns la concluzia că Rusia are o singură prioritate: slăbirea poziţiei americane. „În orice problemă internaţională, Moscova se va strădui să împiedice SUA să obţină vreun succes“, a declarat un important membru al administraţiei americane, sub rezerva anonimatului.

ÎNCERCARE „Niet“ şi pentru Kosovo Aceeaşi poziţie adoptă Moscova şi într-un alt dosar arzător al momentului, cel vizând reglementarea situaţiei provinciei Kosovo. Ambasadorul rus la ONU, Vitali Ciurkin, a avertizat marţi că proclamarea independenţei provinciei Kosovo este „inacceptabilă“. Totodată, Ciurkin a declarat că negocierile dintre sârbi şi albanezii majoritari în Kosovo ar putea să se prelungească şi după data-limită de 10 decembrie. În ceea ce-i priveşte, albanezii din Kosovo nu sunt dispuşi să accepte alte amânări, aşa cum au sugerat ruşii. Încurajat de sprijinul declarat al Statelor Unite, premierul kosovar Agim Ceku a declarat marţi că provincia îşi va proclama independenţ a înainte de 10 decembrie. „Trebuie să avem un Kosovo independent înainte de 10 decembrie“, a spus Ceku, lă- sând să se înţeleagă faptul că ţara sa ar putea face acest pas într-un viitor foarte apropiat. „Vorbim de câteva zile, nu de săptămâni, nici de luni“, a mai spus oficialul citat. Ceku a adăugat că autorităţile de la Pristina doresc să beneficieze de sprijinul ţărilor-membre ale UE, însă nu sunt dispuse să aştepte până când europenii vor reuşi să se pună de acord.

Rusia a avertizat ieri că va bloca prin veto orice hotărâre a Consiliului de Securitate al ONU în cazul în care se ajunge la un vot în ceea ce priveşte independenţa proviniciei revendicate de Belgrad, care o consideră leagănul poporului sârb.