Evenimentul Zilei > Actualitate > Produsele de post, mai periculoase decât cele de dulce
Produsele de post, mai periculoase decât cele de dulce

Produsele de post, mai periculoase decât cele de dulce

Crenvurştii, pateurile şi salamul din soia conţin mulţi aditivi care suplinesc carnea. Cele mai sănătoase sunt brânza tofu şi laptele de soia. Medicii vorbesc despre pericolele din produsele vegetale.

Iaurt de post cu fructe exotice, maioneză fără ou, băuturi din orez praf, acestea sunt ultimele găselniţe în materie de produse de post care au împânzit magazinele. Şi acestea, şi "clasicii" crenvurşti vegetali, pateurile şi salamul de soia sunt doldora de chimicale menite să suplinească lipsa materiei prime – carne, lapte şi ouă, şi duc ideea de purificare a organismului în derizoriu.

Multe din ele conţin chiar şi ingrediente "de dulce", sunt destul de scumpe şi chiar au mai multe calorii decât produsele "originale".

Nutriţioniştii sfătuiesc credincioşii cum să aleagă cele mai bune produse de post şi cum să le combine ca să nu devină anemici până la Crăciun.

Brânza tofu, cea mai sănătoasă opţiune din soia

În categoria produselor nocive intră pateurile vegetale şi "mezelurile", din cauza conţinutului mare de "E-uri" sau alte sintetice menite să facă produsul să semene cât mai mult la gust, miros şi culoare cu alimentul pe care îl imită.

"Pateul din soia conţine la fel de mulţi aditivi ca cel animal, poate chiar mai mulţi. La fel şi salamul, şi crenvurştii de post sau şniţelul, care mai e şi prăjit. În niciun caz nu trebuie să mâncăm zilnic astfel de produse", recomandă prof. Gheorghe Mencinicopschi, specialist în alimentaţie.

Dintre toate produsele de soia, cea mai sănătoasă este brânza tofu. Pe locul următor se află laptele de soia, pe care îl puteţi consuma zilnic.

"Fake-uri" de post

Medicii atrag atenţia că anumite produse sunt de post doar cu numele, pentru că pe etichetă se regăsesc ingrediente "de dulce".

"Există unele tipuri de caşcaval din soia care conţin cazeină (proteină din lapte care contribuie la coagularea acestuia). Acest produs, deşi este fabricat din soia, nu mai poate fi considerat de post", atrage atenţia Mencinicopschi.

Singura soluţie ca să nu fiţi păcălit de comercianţi este să verificaţi foarte atent eticheta. Ingrediente precum cazeina, derivat de ou, zer, praf de zer nu au ce să caute într-un produs de post.

Mazărea, fasolea şi ciupercile, alternativă la carne

Multe persoane se îngraşă în timpul postului, pentru că mănâncă în exces pâine, paste, cartofi preparaţi divers, margarină, dulciuri de post (care conţin mai mult zahăr).

Deşi postul este o bună ocazie pentru detoxifierea organismului, carnea, lactatele şi ouăle conţin proteine neegalate de produsele vegetale.

"În perioada postului, proteinele necesare bunei funcţionări a organismului ni le putem lua din mazăre, fasole, ciuperci, soia nemodificată genetic, măsline, seminţe de floarea-soarelui, de dovleac, nuci, migdale, arahide, alune de pădure (conţin de trei ori mai mule proteine decât carnea)", adaugă dr. Eduard Adamescu, medic nutriţionist la Cabinetul "Calea Moşilor".

Pentru postul de dinaintea Crăciunului, medicii nu recomandă suplimente alimentare.

Posibile stări de astenie

Persoanele care suntobişnuite să mănânce foarte multă carne zilnic vor resimţi mai adânc postul, vor avea stări de astenie, eventual modificări ale tensiunii arteriale. Cei antrenaţi, care ţin postul miercuri şi vineri, nu vor avea probleme.

"Postul nu este indicat copiilor sub 16 ani, persoanelor slăbite, care suferă de boli cronice (TBC, cancer, afecţiuni digestive) şi gravidelor", recomandă medicul Adamescu.

DE EVITAT

E-uri nocive din produsele de post

Sfatul specialiştilor în alimentaţie este să ocoliţi produsele care conţin polifosfaţi (E452), glutamat monosodic (E 621) şi coloranţi chimici de sinteză. Cel mai des întâlniţi sunt tartrazina (E102), galben de chinolină (E 104) şi carmin (E 120). Acesta din urmă este obţinut dintr-o insectă şi, cu toate acestea, se regăseşte în unele produse de post. Alte substanţe de care trebuie să vă feriţi sunt conservanţii-benzoaţi (E 211, E212, E213) şi de nitriţi (E251), cazeinat de sodiu, care este, de fapt, o proteină din lapte, substanţe de îngroşare – gume guar-E412, xantan- E415, gelan-E418, caruba-E410 şi gumă arabică sau acacia-E414-, sulfaţi/sulfiţi (E227, E228), BHA (E320)-foarte nociv pentru sănătate, caramel (E150) şi EDTA (E385), care se foloseşte în special în conserve şi este unul din cei mai periculoşi aditivi.

  • Începe Postul Crăciunului. La ce foloseşte să-l ţinem?

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Accesează: