Procesiuni, săpături arheologice și dezbateri academice. Căutarea lui Buddha între credință, istorie și dezvoltare turistică

Buddha / sursa foto: dreamstime.com

Noi descoperiri arheologice realizate în sudul Nepalului, în apropierea sitului Lumbini, readuc în atenția comunității științifice și religioase una dintre cele mai vechi dezbateri din studiile budiste: când a trăit cu adevărat Siddhartha Gautama (Budha) și ce dovezi istorice există despre viața sa.

Săpături efectuate în ultimii ani în zona Tilaurakot, identificată de unii cercetători drept vechiul oraș Kapilavastu – locul în care ar fi crescut Buddha – au scos la lumină structuri urbane antice, temple și artefacte care ar putea oferi indicii despre începuturile budismului.

Arheologii spun că ruinele descoperite sugerează existența unui complex urban fortificat datând din secolul al VI-lea î.Hr., perioadă care coincide cu unele dintre estimările istorice privind viața lui Buddha. Descoperirea unui templu rar de tip apsidal, precum și a unor monede din argint și structuri defensive, a atras atenția cercetătorilor din mai multe universități internaționale.

„Templul apsidal este cu adevărat interesant, deoarece astfel de temple apar în această perioadă doar în locuri centrale asociate pelerinajului budist”, a declarat arheologul Robin Coningham de la Universitatea Durham, unul dintre coordonatorii cercetărilor.

Locul plin de legende din munții României. De ce sunt turiștii străini fascinați

Ninsori, viscol și oscilații termice în România. Episod de iarnă târzie urmat de o încălzire temporară

Situl Tilaurakot a fost propus recent pentru includerea în patrimoniul mondial UNESCO, ceea ce ar putea conferi regiunii o recunoaștere internațională suplimentară și ar atrage mai mulți vizitatori.

Autoritățile nepaleze nu afirmă însă oficial că ruinele reprezintă definitiv orașul copilăriei lui Siddhartha Gautama, deoarece, după cum spun cercetătorii, nu există „dovada decisivă”, precum inscripții sau documente scrise.

Existența lui Buddha, descoperiri arheologice

Descoperirile arheologice recente sunt importante într-un context academic în care existența istorică a lui Buddha continuă să fie discutată. Deși majoritatea cercetătorilor consideră că Siddhartha Gautama a existat, documentele contemporane cu viața sa lipsesc, iar primele texte budiste au fost consemnate la mult timp după moartea sa.

În 2017, cercetătorul canadian David Drewes de la Universitatea Manitoba a relansat dezbaterea printr-un articol publicat în Journal of the International Association of Buddhist Studies. În analiza sa, el a susținut că nu există dovezi istorice solide despre Buddha.

„Buddha este universal considerat că ar fi trăit, dar peste două secole de cercetare nu au reușit să stabilească nimic despre el”, a scris Drewes.

Afirmațiile au generat reacții critice din partea altor specialiști, unii considerând că lipsa dovezilor directe nu înseamnă neapărat că figura istorică nu a existat.

În absența unor documente contemporane, multe dintre informațiile despre Buddha provin din tradiții orale și texte religioase redactate ulterior.

Cercetătorul John S. Strong, profesor emerit de studii religioase la Bates College, arată că biografiile lui Buddha sunt rezultatul unui proces complex de transmitere culturală.

„Fiecare relatare budistă despre el a fost influențată de amintiri istorice, accent doctrinar, preocupări rituale, alianțe politice, factori sociali și culturali sau pur și simplu de dorința de a spune o poveste bună”, a scris Strong.

Situl Lumbini și rolul împăratului Ashoka

Una dintre cele mai importante dovezi istorice asociate cu Buddha se află chiar în Lumbini. În acest loc se ridică un stâlp din gresie ridicat în secolul al III-lea î.Hr. de împăratul indian Ashoka.

Inscripția de pe stâlp afirmă: „Aici s-a născut Buddha, înțeleptul din clanul Shakya.”

Ashoka a domnit peste un imperiu vast care se întindea de la Afganistan până la Golful Bengalului. Potrivit tradițiilor istorice, el ar fi adoptat budismul după o campanie militară extrem de violentă.

Arheologul nepalez Basanta Bidari descrie modul în care această experiență ar fi schimbat viziunea împăratului: „Masacrul a avut loc pe malurile unui râu: lupte corp la corp, 100.000 de morți, unii fără mâini, alții cu stomacul deschis, iar râul curgea cu sânge. Scena l-a schimbat.”

După această transformare, Ashoka a devenit un susținător activ al budismului, construind temple, stâlpi memoriali și trimițând misionari în diferite regiuni ale Asiei.

El a încurajat și pelerinajul către patru locuri considerate sacre: Lumbini, locul nașterii lui Buddha; Bodh Gaya, unde a atins iluminarea; Sarnath, unde a ținut prima predică; și Kushinagar, unde a murit.

Procesiuni religioase în locul considerat locul nașterii lui Buddha

Astăzi, Lumbini este atât un sit arheologic, cât și un important centru de pelerinaj. În fiecare an, mii de călugări, călugărițe și credincioși se adună aici pentru a celebra nașterea lui Buddha.

În dimineața zilei de sărbătoare, peste două sute de călugări tibetani participă la o procesiune în care transportă scripturi religioase și 108 statui aurite ale lui Buddha. Unii dintre ei bat tobe, alții poartă coroane rituale sau umbrele ornamentate, iar alții cântă la trompete lungi numite dungchen.

Procesiunea se oprește în fața templului care protejează locul considerat punctul exact al nașterii lui Buddha. Călugării înconjoară clădirea într-un ritual religios și trec pe lângă iazul unde tradiția spune că Maya Devi, mama lui Siddhartha, s-a scăldat înainte de naștere.

În apropiere, pelerini din numeroase țări participă la rugăciuni și meditație. Printre ei se află și Lobsang Lama, un credincios nepalez care oferă fiecărui călugăr câte o bancnotă de zece rupii. „Noi credem în cauză și efect”, spune el. „Ceea ce dăm, vom primi în viața următoare.”

Viața lui Siddhartha Gautama în tradiția budistă

Potrivit tradițiilor budiste, Siddhartha Gautama s-a născut într-o familie regală. Mama sa, Maya Devi, ar fi visat înainte de naștere că un elefant alb a intrat în corpul ei, un simbol considerat favorabil în cultura indiană antică.

Legenda spune că ea a născut într-o grădină din Lumbini, ținându-se de o ramură de copac. Textele religioase descriu momentul într-o manieră miraculoasă. Copilul ar fi apărut „neîntinat, neîntinat de apă, mucus, sânge sau orice impuritate, pur și fără pată”, potrivit Mahapadana Sutta.

După naștere, tradiția spune că a făcut șapte pași, iar sub fiecare pas a apărut o floare de lotus. Apoi ar fi declarat: „Am supremația în lume. Aceasta este ultima mea naștere; de ​​acum înainte, nu va mai exista nicio renaștere pentru mine.”

Mama sa ar fi murit la șapte zile după naștere, iar Siddhartha a fost crescut de tatăl său, regele Suddhodana, și de mătușa sa Mahaprajapati Gautami.

Potrivit tradiției, el a trăit o tinerețe luxoasă într-un palat și s-a căsătorit la vârsta de 16 ani cu Yasodhara, cu care a avut un fiu, Rahula.

Budha, renunțarea la viața regală

La vârsta de 29 de ani, Siddhartha ar fi părăsit palatul și ar fi descoperit pentru prima dată realitățile suferinței umane: bătrânețea, boala și moartea. În același timp, întâlnirea cu un ascet itinerant i-ar fi sugerat că există o cale de eliberare spirituală.

După aceste experiențe, Siddhartha a renunțat la statutul de prinț, și-a tăiat părul și a adoptat viața de ascet.

Potrivit tradiției, el a încercat inițial forme extreme de auto-disciplină care aproape l-au ucis. Ulterior a adoptat ceea ce a numit „calea de mijloc”, evitând atât luxul excesiv, cât și mortificarea extremă.

După ani de meditație și căutare spirituală, Siddhartha ar fi atins iluminarea și ar fi devenit Buddha, „cel trezit”.

Turismul și presiunile asupra siturilor istorice

În ultimele decenii, Lumbini a cunoscut o dezvoltare rapidă. Municipalitatea culturală Lumbini, formată în 2014, include mai multe sate și găzduiește astăzi peste 80 de hoteluri care deservesc pelerini și turiști.

Aeroportul Bhairahawa din apropiere a fost extins în 2022 pentru a primi zboruri internaționale, iar autoritățile nepaleze speră să transforme regiunea într-un centru major de turism religios.

Ministrul culturii, turismului și aviației civile din Nepal, Hit Bahadur Tamang, a declarat că „numărul vizitatorilor crește rapid” și că „guvernul Nepalului este pregătit să primească milioane de vizitatori la Lumbini”.

Totuși, dezvoltarea accelerată ridică și probleme de conservare. Poluarea provenită de la fabrici de ciment și cărămidă, precum și construcțiile necontrolate, pot afecta siturile arheologice fragile.

Arheologul Basanta Bidari avertizează asupra presiunilor economice:

„În zilele noastre, acolo unde există un Buddha, există și un dolar.”

Experții UNESCO au avertizat că degradarea siturilor arheologice arată o „stare alarmantă de conservare”, iar organizația a cerut autorităților nepaleze să prezinte măsuri urgente pentru protejarea zonei.

În timp ce cercetătorii continuă să analizeze descoperirile arheologice, iar dezbaterea academică despre Buddha istoric rămâne deschisă, Lumbini continuă să fie un loc de întâlnire între credință, cercetare și interese economice.