Problemele votului de duminică

Problemele votului de duminică

În urma prezentării rezultatelor oficiale finale ale alegerilor parlamentare din acest an, dar şi din cauza numeroaselor controverse iscate de Legea votului uninominal, Asociaţia Pro Democraţia (APD) a prezentat un comunicat de presă în care a prezentat detalii privitoare la procesul de vot de la 30 noiembrie.

„APD consideră că rata alarmant de mare a absenteismului la urne şi înmulţirea neregulilor înregistrate pe parcursul procesului de votare din 30 noiembrie, cum este cazul mitei electorale, reprezintă cele mai grave probleme ale alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din acest an”, se precizează în comunicat.

Restrângerea posibilităţii de vot doar la adresa de domiciliu, prin Ordonanţa de Urgenă 97/ 2008, reprezintă una dintre cauzele majore ale celei mai scazute prezente la vot  pentru alegerile legislative din ultimii 18 ani, doar 39,2%. Măsura discriminatorie a Guvernului a fost accentuată de ineficienţa campaniilor electorale la nivel naţional, dar şi de lipsa unor candidaţi reprezentativi pentru alegătorii indecişi.

Lipsa de transparenţă a procesului decizional al Biroului Electoral Central, măsurile abuzive luate de această instituţie, cum este cazul Deciziei 47, dar şi refuzul Curtii de Apel de a judeca în regim de urgenţă solicitarea APD de anulare a acestei decizii au favorizat producerea unor serii de nereguli şi situaţii care au pus în pericol corectitudinea votului şi care au încălcat prevederile legislaţiei electorale în vigoare.

„Formula de atribuire a mandatelor a fost propusă în negocierile din februarie 2008 de Partidul Social Democrat”, a declarat Cristian Pârvulescu, preşedintele APD. Cu toate limitele formulei de atribuire, sistemul actual a fost compromisul care a facut posibilă organizarea alegerilor în colegii uninominale.

Făcând abstracţie de formula de atribuire a mandatelor, rezultatele aplicării noului sistem electoral sunt, în linii mari, cele scontate: proporţionalitatea şi asigurarea reprezentativităţii; înregistrarea celei mai mici rate a disproporţionalităţii voturilor de după 1992 (la acest scrutin, 90,19% din voturi au fost acordate partidelor care au intrat în Parlament, faţă de 80% în 1992); votul util şi votul strategic; comunicarea directă dintre candidaţi şi alegători; excluderea partidelor „exotice” de la reprezentarea parlamentară.

Citiţi şi: Preşedintele vrea modificarea Legii uninominalului

Ne puteți urmări și pe Google News