Prezență-record la vot în Israel. Netanyahu ar pregăti contestarea rezultatelor

Prezență-record la vot în Israel. Netanyahu ar pregăti contestarea rezultatelorNetanyahu / sursa foto:captură video

Israelienii votează marți, 27 octombrie, în primele alegeri legislative organizate după atacul Hamas din 7 octombrie 2023. La ora 14:00, ora României, participarea ajunsese la aproximativ 45%, un nivel-record pentru această etapă a scrutinului. În același timp, partidul Yashar, condus de Gadi Eisenkot, îl acuză pe premierul Benjamin Netanyahu că încearcă să creeze premisele contestării rezultatelor, în eventualitatea unei înfrângeri, relatează The Times of Israel.

Disputa a izbucnit după ce Benjamin Netanyahu i-a acuzat pe adversarii săi politici arabi israelieni că încearcă să ”fure alegerile”. Premierul a făcut afirmația în urma reținerii a trei bărbați asupra cărora au fost găsite plicuri cu bani. Autoritățile electorale au prezentat însă incidentul drept un caz izolat, fără dovezi privind existența unei fraude sistematice.

Partidul lui Gadi Eisenkot îl acuză pe Netanyahu că pregătește contestarea alegerilor

Formațiunea de centru Yashar, condusă de fostul șef al Statului Major israelian Gadi Eisenkot, a reacționat la acuzațiile premierului și a susținut că acesta încearcă să pună sub semnul întrebării corectitudinea scrutinului. Reprezentanții partidului consideră că declarațiile lui Netanyahu ar putea fi folosite pentru contestarea rezultatului, dacă actuala coaliție de guvernare pierde alegerile.

”Netanyahu se panichează şi pregăteşte terenul pentru a contesta rezultatele”, a denunţat Partidul Yashar (centru) al lui Gadi Eisenkot.

Formațiunea le-a cerut alegătorilor să asigure opoziției un avantaj suficient de mare față de Likud, astfel încât rezultatul să nu poată fi pus sub semnul întrebării.

”Trebuie să devansăm (Partidul) Likud (al lui Netanyahu) cu un scor considerabil. Numai aşa, el nu va avea cum să semene îndoiala”, preconizează formaţiunea.

Participare-record la alegerile din Israel. Cozi la secțiile de votare

Până la jumătatea zilei, prezența la urne ajunsese la aproximativ 45%, cel mai ridicat nivel înregistrat la această oră de la începutul centralizării datelor electorale, în anii 1970. Jurnaliștii AFP au observat cozi lungi în fața secțiilor de votare din mai multe regiuni ale Israelului. Pentru numeroși alegători, scrutinul reprezintă o ocazie de a decide dacă Benjamin Netanyahu trebuie să rămână la conducerea guvernului.

Secțiile de votare sunt programate să se închidă la ora 22:00, ora României. Ulterior, principalele televiziuni israeliene vor prezenta primele proiecții electorale, în timp ce rezultatele oficiale sunt așteptate în zilele următoare.

Mobilizarea a cuprins inclusiv cetățeni israelieni stabiliți în străinătate. Zeci de mii dintre aceștia s-au întors în țară pentru a participa la alegeri. Printre ei se numără Eilana Zisblit, în vârstă de 55 de ani, care locuiește în Canada de aproape trei decenii. Femeia a revenit pentru prima dată în Israel special pentru a vota.

”Ţara merge într-o direcţie proastă, o direcţie foarte proastă”, declară ea în faţa unei secţii de votare în cartierul de la Ierusalim în care a crescut.

Pentru Eilana Zisblit, rezultatul alegerilor este esențial pentru viitorul țării, într-o perioadă marcată de conflicte militare și tensiuni politice.

”Am sentimentul că este acum ori nicodată”, ”altfel ţara riscă să nu supravieţuiască”, avertizează ea.

Votare

Votare. Sursă foto: Facebook

Netanyahu și Eisenkot, la egalitate în sondajele dinaintea alegerilor

Ultimele cercetări sociologice indicau o competiție strânsă între alianța de dreapta și extremă dreapta condusă de Benjamin Netanyahu și principalul bloc al opoziției, reprezentat de Gadi Eisenkot. Niciuna dintre tabere nu părea să dispună de suficiente voturi pentru a obține cele 61 de mandate necesare unei majorități în Knesset, Parlamentul Israelului.

În aceste condiții, formarea viitorului guvern ar putea necesita negocieri între partidele care vor obține reprezentare parlamentară. Gadi Eisenkot a votat la Herzliya, localitate situată la nord de Tel Aviv, și le-a cerut israelienilor să participe la scrutin pentru a înlocui ceea ce a numit ”cel mai rău Guvern” din istoria țării.

Fostul șef al Statului Major a criticat și ”tacticile de intimidare” pe care i le atribuie premierului. De cealaltă parte, Netanyahu a încercat să-și mobilizeze alegătorii, fiind preocupat de participarea considerată insuficientă în zonele unde Likud beneficiază în mod tradițional de sprijin electoral.

”Fără grătar. Nu mergeţi la plajă. Duceţi-vă să votaţi cu Likudul”, partidul său, a tunat el.

Minoritatea arabă ar putea influența rezultatul alegerilor

Un rol important în stabilirea viitoarei majorități parlamentare îl poate avea participarea cetățenilor arabi israelieni, care reprezintă aproximativ 20% din populația țării. În contextul competiției strânse dintre cele două blocuri politice, voturile acestei comunități pot influența distribuirea mandatelor în Knesset.

O parte dintre alegătorii arabi reclamă discriminarea și cer schimbări în modul în care sunt tratați de autorități. Asia Egbaria, o studentă la Drept în vârstă de 23 de ani, a votat în Umm al-Fahm, oraș cu populație majoritar arabă din nordul Israelului.

„Eu vreau schimbarea”, a declarat o studentă la Drept, Asia Egbaria, în vârstă de 23 de ani, după ce a votat la Umm al-Fahm, un oraş cu populaţie majoritar arabă, situat în nordul Israelului.

Tânăra a vorbit despre nemulțumirile sale privind statutul minorității arabe și despre dorința de a trăi într-o societate în care să beneficieze de drepturi egale.

”Nu vreau să mai fiu tratată ca o cetăţeană de mâna a doua sau a treia. Vreau doar să trăiesc în pace şi seninătate”, subliniază ea.

Războiul din Gaza și relația cu Iranul, printre mizele scrutinului

Alegerile au loc după trei ani marcați de războiul declanșat în urma atacului Hamas asupra Israelului, din 7 octombrie 2023. Benjamin Netanyahu, în vârstă de 77 de ani, a condus guvernul israelian timp de aproximativ 19 ani, mai mult decât oricare dintre predecesorii săi.

În campania electorală, premierul a încercat să convingă alegătorii că poate garanta securitatea țării, invocând operațiunile militare desfășurate împotriva Hamas în Fâșia Gaza și Hezbollah în Liban. Netanyahu a promis că, în cazul obținerii unui nou mandat, va continua acțiunile împotriva Iranului, afirmând că intenționează să ”termine munca”.

Scrutinul este urmărit și în afara Israelului, în contextul criticilor internaționale referitoare la războiul din Gaza, violențele din Cisiordania ocupată și extinderea coloniilor israeliene. Miniștrii de extremă dreapta Itamar Ben Gvir și Bezalel Smotrich au prezentat inclusiv planuri privind expulzarea palestinienilor din Fâșia Gaza și Cisiordania ocupată.

Opoziția promite o anchetă privind atacul Hamas din 7 octombrie

Adversarii politici ai lui Netanyahu consideră că aceste alegeri sunt importante și pentru viitorul instituțiilor democratice israeliene. Premierul, judecat într-un dosar de corupție, a fost criticat pentru confruntările repetate cu sistemul judiciar.

Gadi Eisenkot a desfășurat o campanie mai rezervată decât principalul său adversar, concentrându-se asupra promisiunii de a-i ”unească din nou pe toţi israelienii”.

Liderul opoziției a anunțat că, dacă va ajunge la guvernare, va înființa o comisie independentă de anchetă pentru stabilirea responsabilităților privind deficiențele de securitate care au permis atacul Hamas din 7 octombrie 2023.

Tensiunile politice au fost însoțite și de un incident de securitate produs marți la Tel Aviv. Poliția israeliană a anunțat arestarea unui bărbat care avea asupra sa un cuțit și care se apropia de politicianul de stânga Yair Golan.