Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Premierul Călin Popescu-Tăriceanu l-a eliminat pe preşedintele Traian Băsescu din procesul de coordonare a afacerilor europene. Printr-o hotărâre de guvern privind instituirea sistemului naţional de coordonare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituţiilor europene se stabileşte că deciziile referitoare la UE se iau, aproape în totalitate, de executiv.
Traian Băsescu va fi singurul lider naţional neinformat din Consiliul European, ca urmare a unui act emis de executiv.
În hotărârea de guvern se prevede că unele hotărâri se transmit, pentru informare sau pentru consultare, şi parlamentului, dar nu şi Administraţiei Prezidenţiale. Pe parcursul celor trei pagini ale actului normativ există o singură menţiune la preşedintele României. Acestuia urmează să i se prezinte raportul participării la Consiliul European, redactat de Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE.
Administraţia Prezidenţială este exclusă din mecanismul de adoptare a poziţiilor de negociere a României pentru temele aflate pe agenda Consiliului Uniunii Europene. Lista mandatelor generale - care au o importanţă majoră - este transmisă parlamentului, care poate formula observaţii. În plus, la solicitarea legislativului, comitetul de coordonare a afacerilor europene poate completa lista mandatelor generale. Ulterior, mandatul general este adoptat de guvern şi trimis, spre informare, Parlamentului României şi europarlamentarilor români. Din nou, Palatul Cotroceni nu figurează pe lista celor iniţiaţi. Guvernul şi parlamentul, unicii negociatori
Prin această hotărâre de guvern, executivul a înfiinţat un consiliu pentru afaceri europene, subordonat premierului. În hotărâre se stabileşte, în mod expres, că la lucrările acestui organism pot participa reprezentanţi ai structurilor asociative ale comunităţilor locale. Administraţia Prezidenţială nu figurează nici măcar cu statut de invitat. Totuşi, potrivit unui alineat al hotărârii, pot fi invitaţi la şedinţele consiliului şi conducătorii unor „autorităţi relevante“ pentru subiectele aflate pe agenda de lucru.
Concluziile consiliului pentru afaceri europene se prezintă, pentru informare, doar parlamentului. Hotărârea publicată marţi în Monitorul Oficial a fost emisă în baza unei ordonanţe de urgenţă privind înfiinţarea Departamentului pentru Afaceri Europene. În ordonanţă se prevedea şi înfiinţarea unui comitet de coordonare a afacerilor europene, care însă nu avea prevăzute, la acel moment, niciun fel de atribuţii. JUSTIFICARE
Juriştii liberali susţin că afacerile europene ţin de politica internă Liderii PNL discută încă din 2006 posibilitatea de a-l elimina pe preşedintele Traian Băsescu din procesul de luare a deciziilor legate de UE. În acel an, liderii liberali au pregătit un anteproiect de lege în care era prevăzut că, la lucrările Consiliului European, România este reprezentată de primul-ministru. Argumentaţia juriştilor liberali ar fi fost că afacerile europene ţin de politica internă, nu de cea externă, unde, potrivit Constituţiei, şeful statului are o serie de atribuţii.
Până acum, la Consiliul European, delegaţia ţării noastre are o conducere bicefală - preşedinte şi premier. La Bruxelles, cei doi au avut însă, în mai multe ocazii, dispute publice. Cel mai răsunător conflict a fost cel în care Băsescu le-a cerut ziariştilor să oprească reportofoanele şi să ignore remarcile premierului referitoare la sprijinul pe care România vrea să îl acorde Republicii Moldova, în vederea integrării în UE. Boagiu: se joacă pe bani Fostul ministru al integrării europene Anca Boagiu a apreciat că liberalii îşi doresc să facă singuri legea în domeniul afacerilor europene. „Vor să joace singuri, pentru că se joacă pe mulţi bani“, a spus Boagiu.
Ea a apreciat că nu este legală modificarea unei ordonanţe de urgenţă - cea referitoare la înfiinţarea Departamentului de Afaceri Europene - şi a unei hotă râri a parlamentului prin hotărâre de guvern. Potrivit lui Boagiu, preşedintele României ar trebui informat şi consultat atunci când este vorba despre stabilirea mandatului de negociere în chestiuni precum energia sau politica externă a UE.
Stanomir: HG-urile nu pot modifica legi Specialistul în drept constituţ ional Ioan Stanomir a susţinut că o hotărâre de guvern care ar modifica o lege sau o ordonanţă ar încălca principiile statului de drept. Potrivit lui Stanomir, hotărârile de guvern nu pot fi atacate decât în contencios administrativ, Curtea Constituţională putând fi sesizată doar în cazul unor legi sau ordonanţe. Stanomir a arătat că, în Constituţie, nu scrie nimic despre modul de reglementare a afacerilor europene, aşa că guvernul poate lua o decizie politică.
REACŢII
Ciocănea: n-am pe cine contacta
Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Adrian Ciocănea, susţine că nu era necesară prezenţa unui reprezentant al preşedinţiei în Consiliul pentru Afaceri Europene sau într-un alt organism pe motiv că vocea Cotroceniului este aceeaşi cu cea a Ministerului de Externe.
„Ministerul de Externe şi preşedinţia nu pot lucra decât împreună şi avem deja reprezentanţi ai Ministerului de Externe în acest sistem de coordonare a afacerilor europene. Nu este o lipsă pe care am făcut-o în mod intenţionat“, a spus Ciocănea. În plus, acesta susţine că nici nu prea avea pe cine contacta la Cotroceni, în afară de consilierii de afaceri externe.
Băsescu, şeful delegaţiei
În prezent, la lucrările Consiliului European, delegaţia României este condusă de preşedintele Traian Băsescu, iar premierul stă într-o laterală a acestuia. Hotărârea guvernului nu-i ia acest drept lui Băsescu, dar îl lasă pe acesta fără niciun fel de informaţie.
Citiţi şi "Ministerul de Interne - Externe", un editorial de Grigore Cartianu.
Recomandările noastre
