Președintele CNAS, Lucian Duță, se întoarce la bisturiu. „Băieții deștepți așteaptă să fraudeze sistemul”. Proiectele care pot salva Sănătatea

Informatizarea sistemului sanitar și elaborarea mult așteptatei legi a Sănătății sunt proiecte pe care le lasă în urmă șeful Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și care trebuie duse mai departe dacă vrem un sistem de sănătate cu adevărat performant.

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duță, a fost primul secretar de stat care și-a predat mandatul înainte de instituirea noului Guvern. La plecare a ținut să spună că fraudele din Sănătate vor dispărea numai în momentul în care cardul național de sănătate va deveni funcțional. După doi ani și patru luni de mandat în fruntea CNAS, Lucian Duță lasă în urmă proiecte importante care ar trebui puse în aplicare: rețeta electronică, dosarul electronic și cardul de sănătate, menite să pună capăt risipei din sistemul sanitar. Recunoaște însă că opoziția „băieților deștepți” la reformare va fi mare. EVZ: Motivul demisiei este unul strict politic? Lucian Duță: Decizia demisiei mele este strict politică și vine în urma declarației premierului Victor Ponta cum că va demite toți secretarii de stat. Ceea ce este îndreptățit să facă. Ce ați reușit să faceți de când sunteți la cârma Casei de asigurări? Chiar dacă ar părea că sunt lipsit de modestie, eu, în doi ani și jumătate, am făcut lucruri despre care alții, în 20 de ani, nici nu au avut curajul să vorbească. Principala problemă la preluarea șefiei CNAS a fost redobândirea stabilității financiare, pentru că sistemul asigurărilor de sănătate era la un pas de colapas din cauza arieratelor (datoriilor) acumulate în urma eliminării plafoanelor la consumul de medicamente. În primul rând, am stabilit un preț de referință la medicamentele compensate (tot ce sare de acel preț este plătit de pacient), care a încurajat consumul de generice (copii mai ieftine ale medicamentelor originale). De altfel, o măsură pe care și Guvernul Ponta se pare că o anunță. O altă măsură pe care am luat-o a fost instituirea taxei clawback (a fost stabilit un buget în limita căruia se pot compensa medicamentele, iar producătorii sunt impozitați dacă se depășește acest plafon). Toate aceste măsuri au restabilit încrederea creditorilor europeni (FMI, Banca Mondială) în România. Ce se va întâmpla dacă se va renunța la aceste măsuri? Deja se vorbește de „îndulcirea” taxei clawback pentru a detensiona relația cu producătorii de medicamente. Cred că această „îndulcire” ar trebui mult negociată și explicată în spațiul public, pentru că modificarea taxei clawback costă bani: ori îi pui pe producătorii de medicamente să plătească mai mult, ori vii cu bani de la buget. Iar acest lucru ar putea crea deficite la buget și s-ar putea reflecta și în relația cu FMI. Transparentizarea și eficientizarea costurilor din sistem sunt lucruri care nu se doreau până în momentul în care am preluat mandatul la CNAS, pentru că puneau probleme băieților deștepți din Sănătate, care și acum așteaptă la coadă. Sistemul de sănătate este ușor fraudabil și doar informatizarea crează premisele eradicării fraudei. Urmează ca peste trei săptămâni să lansăm rețeta electronică, proiect care sper să fie dus la capăt și de actuala putere. Ce n-ați reușit sa faceți? În primul rând, nu am reușit să duc la capăt reforma sănătății, să elaborez noua lege a sănătății, care să crească calitatea serviciilor. Avem un sistem complet nereformat cu internări abuzive, iar opoziția la reformă va fi mare. Ce trebuie să rezolve noua lege a Sănătății? Când vorbim de noua lege a Sănătății trebuie să avem în vedere două lucruri: 1. dacă fondurile alocate Sănătății vor fi mai mari ca până acum și 2. dacă actuala lege va crește calitatea serviciilor medicale. Pentru ca Sănătatea să funcționeze decent, ar mai trebui încă 1 miliard de euro la buget. Intrarea operatorilor privați în sistemul de asigurări este doar unul din deziderate, însă nu este primordială, pentru că nu toți pacienții își vor permite să plătească asigurări private. O parte bună tot există însă: restul oamenilor vor cunoaște clar serviciilepe care statul le oferă. Iar acele servicii din pachetul de bază vor fi garantate. Există două posibilități: ori oferi mai puține servicii ca până acum, ori dai în continuare serviciile de până acum și crești listele de așteptare. Veți rămâne în continuare în domeniu? Sunt medic chirurg și locul meu de muncă este la Spitalul Universitar. Am tot auzit voci care spun că nu am profesat niciodată, acelora o să le trimit listele cu operațiile pe care le-am făcut.