EVZ demarează o campanie pentru a vedea cât de corect este cheltuit banul public în preajma campaniei electorale pentru alegeri locale. DNA îl cercetează pe preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu, pentru că a ascuns vânzarea a 24 de licenţe radio în spatele unui SRL şi nu a plătit taxele la stat. ANAF a anunţat procurorii că prejudiciul cauzat statului de către firmele lui Căncescu este de 6 milioane lei, plus majorări şi penalităţi.
Aristotel Căncescu şi apropiaţii săi au pus pe unde o tranzacţie cu licenţe radio care a stârnit interesul DNA şi al ANAF, care-l cercetează acum pentru evaziune fiscală.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală s-a constituit parte civilă, cu 6 milioane de lei, în dosarul în care firme ale lui Aristotel Adrian Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, sunt acuzate de evaziune fiscală. Dosarul vizează o afacere cu licenţe radio, derulată sub ochii preşedintelui Căncescu, prin care s-a "fentat" plata la bugetul de stat a 6 milioane de lei, potrivit lui Iulian Chinzerschi, expert al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Preţuri subevaluate Pe 22 ianuarie 2007, SC Canaris SRL şi SC Radio Tâmpa SRL au vândut un număr de 24 de licenţe audiovizuale către o firmă nou înfiinţată, SC Canet Radio SRL, al cărei unic asociat era Aristotel Căncescu. Tranzacţia a fost făcută, practic, în familie, fiind semnată de Antonin Viorel Căncescu, fratele preşedintelui Aristotel, ca administrator al SC Canaris (al cărei unic acţionar era Aurelian Bogdan Rusu) şi de acelaşi Rusu ca administrator al SC Canet Radio (Aristotel Căncescu asociat unic). Preţul vânzării licenţelor, de numai 100 euro/licenţă, este unul de batjocură, susţin specialiştii în domeniu. Inginerie fiscală pentru fentarea impozitelor Dovada a venit după mai puţin de două luni, când licenţele au fost vândute, mascat, pentru 5,9 milioane de euro. Spunem mascat, deoarece Căncescu, unicul asociat al SC Canet Radio SRL, nu a vândut licenţele, ci firma cu tot cu licenţe, fapt care a condus la evaziunea de mai sus, cercetată de DNA şi de ANAF. Vânzarea a avut loc pe 2 martie 2007, când Aristotel Căncescu a semnat contractul de cesiune cu SBS Broadcasting Media SRL (care opera în România posturile Prima TV, Magic FM, Kiss TV şi Kiss FM) şi SC Media Office Service SRL, pentru 5,9 milioane de euro. Metoda "capacul" Situaţia este similară celei în care preşedintele CJ Braşov ar fi avut la vânzare, de pildă, lingouri de aur, dar, ca să nu plătească taxe pentru tranzacţii cu metale preţioase, a împachetat lingourile într-un ziar şi a vrut să păcălească Fiscul că a vândut ziarul la preţul aurului. Tot aşa şi cu licenţele. Profit gras şi ilegal Căncescu a vândut părţile sociale din SC Canet Radio SRL pentru 5,95 milioane de euro, a plătit la buget impozit pe venit de 950 mii euro (16%), păstrând pentru propriul buzunar restul de 5 milioane de euro. Dacă vindea , aşa cum era legal, doar licenţele (aurul, nu ziarul!), firma preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov ar fi trebuit să plătească mai întâi impozitul pe profit, de 950 de mii de euro 16%. După plata impozitului pe profit, dacă dorea să treacă câştigul realizat pe persoană fizică, Aristotel Căncescu trebuia să încaseze banii drept dividende. Pentru aceasta trebuia să plătească încă 800.000 euro, reprezentând impozit legal pe dividende (VEZI graficul).
Peste toate acestea se adaugă taxa pe valoarea adăugată 19%, care ar fi trebuit colectată şi plătită tot de către SC Canet Radio SRL, dacă aceasta ar fi vândut, legal, licenţele.
INCOMPETENŢĂ
Fiscul braşovean, lovit de cataractă
În 2007, Direcţia generală a finanţelor publice Braşov s-a prefăcut, doar, că verifică tranzacţia. Inspectorii de atunci au verificat doar dacă s-a vărsat impozitul pe venit şi au închis ochii la vânzarea mascată.
Dacă sesizau manevra, ANAF putea considera, potrivit Codului Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală, că preţul real al vânzării licenţelor între firme (Canaris şi Canet – n.r.) nu este de 100 de euro, ci cel la care s-au cesionat acţiunile şi să ceară SC Canaris (controlată de Aristotel Căncescu – n.r.) impozitul pe profit pentru 5,9 milioane de euro. Urmare a sesizării Consiliului Naţional al Audiovizualului, procurorii au deschis dosarul 190/P/2007.
Controlul fiscal şi expertiza care au urmat au stabilit prejudiciul de aproape 6 milioane de lei, plus majorări, penalităţi şi dobânzi, pentru care ANAF s-a constituit parte civilă, în numele Statului.
Ne puteți urmări și pe Google News
PRETENȚII. ANAF a comunicat DNA cu cât se consideră statul păgubit în urma acrobațiilor lui Căncescu
PREMEDITARE
Operaţiunea de vânzare a licenţelor audio-video, "ambalate" într-un SRL, a fost ticluită cu atenţie de Căncescu şi colaboratorii săi
Este evident, spun specialiştii, în acest context, că vânzarea SC Canet Radio SRL a fost doar "capac" pentru vânzarea licenţelor. La data la care a vândut firma, pe 2 martie 2007, Canet nu avea în patrimoniu nimic comparabil, nici măcar pe departe, cu licenţele.
Mai mult ca sigur, spun şi specialiştii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, că firma "Canet Radio" a fost înfiinţată chiar în acest scop, ca "ambalaj" pentru licenţele radio ce urmau să fie vândute cu milioane de euro.
Dovadă stă un antecontract semnat de Căncescu pe 23 decembrie 2006, SC M.G. Media Group International Holding SA, din acelaşi grup cu firmele care au cumpărat, ulterior, SC Canet.
Avanpremieră
În acest document, domnul Căncescu promitea că va vinde părţile sociale pe care le va deţine SC Canet Radio SRL, "în curs de înfiinţare" (s-a înfiinţat patru zile mai târziu – n.n.), iar Media Group Holding promitea să cumpere acţiunile Canet numai când "această societate va avea în deplină proprietate licenţele radio".
Documentul este semnat şi de Canaris SRL ("promitent") firma care a transferat licenţele lui Canet SRL, o lună mai târziu, cu numai 100 de euro licenţa. Semnătura aparţine fratelui lui Aristotel Căncescu.
SCAMATORIE
Banii pe licenţe au dispărut în eter
Suma încasată de preşedintele CJ Braşov din tranzacţia cu licenţe radio nu se regăseşte în declaraţiile de avere ale acestuia. În cele două declaraţii publicate pe pagina de Internet a CJ Braşov, datate 29.10 2010 şi 14.06.2011, figurează un depozit de 4.300.000 de euro, deschis la BRD în 2006, două case şi un teren intravilan cumpărat tot în 2006.
Din declaraţii nu reiese ce a făcut preşedintele CJ Braşov, cu cei peste 4 milioane de euro încasaţi, personal, pe licenţe, în 2007 (el ar fi încasat un aconto în 2006).
Este o problemă care trebuie lămurită de preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, împreună, bineînţeles cu inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate.
Tot cei din urmă ar trebui să lămurească cu ce bani şi-a finanţat Aristotel Căncescu partidul din care face parte (Partidul Naţional Liberal) pentru care a plătit, în 2009, 127.500 lei, în numerar.
Căncescu câştigase din salarii, împreună cu soţia, în 2009, numai 120.000 de lei, mai puţin decât contribuţia plătită la partid. În ciuda insistenţelor noastre, Aristotel Căncescu nu a putut fi contactat pentru a-şi spune punctul de vedere.
Recomandările noastre
